vineri, 31 octombrie 2008

Pădurea noastră cea de toate zilele

Nu mai devreme de anul trecut, atât eu, cât şi alţi colegi de breaslă trăgeam un semnal de alarmă cu privire la jafurile care se petrec în unele din pădurile ţării (Borşa şi Agăş). Aminteam atunci de dreptatea împărţită de autorităţi în funcţie de interese, dădeam în vileag amenintările cu moartea la adresa proprietarilor de trupuri de pădure care, cu toate că-şi câştigaseră drepturile de proprietate în justiţie, nu puteau intra în posesie din cauza intereselor economice ale samsarilor care se ocupau (şi încă se ocupă) cu tăierile ilegale de lemn. În continuarea acestui aspect v-am putea spune că s-a ajuns până acolo, încât pădurarii (dintre cei mai curajoşi şi nemînjiţi) să aibă armă de foc cu glonţ de luptă pe ţeavă. Cinste acestor oameni cu coloană verticală, ale căror familii le sunt ameninţate şi totuşi rămân ferm pe poziţii. Tot în acest context, există, din păcate, indivizi care pentru 100 – 150 de lei primiţi pe un metru cub de lemn furat să ajungă în puşcării şi chiar să se dedea la nelegiuiri. Mai mult, sunt şi anumiţi proprietari de „aur verde“ care, în loc să aibă drept ţel sporirea caratelor acestui adevărat material preţios, îl distrug mişeleşte. Să ne aducem aminte că tăierile necontrolate de arbori de pe versanţii dealurilor şi munţilor au dus, nu demult, la adevărate catastrofe de genul revărsărilor, alunecărilor de teren etc. Stimaţi cititori, să încercăm să ne trezim în cel de-al doisprezecelea ceas. Suntem membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene (UE), comunitate în care pădurea este respectată. Să ne străduim să stârpim acest adevărat „foc“ mistuitor reprezentat de criminalii care ne distrug „fabricile“ de oxigen. Mă rog la bunul Dumnezeu să nu avem nenorocul de a ajunge să purtăm măşti de oxigen în timp ce ne deplasăm către birouri, din cauza neghiobiei de care continuăm să dăm dovadă. În aceeaşi ordine de idei, vă informăm că, săptămâna trecută, a fost sărbătorită săptămâna europeană a pădurii. Vă provoc la o muncă plăcută, şi anume aceea de a planta măcar un puiet din orice soi de arbore doriţi dvs. Eu deja am făcut acest demers de care sunt mândru. Sunt sigur că veţi fi mândri că aţi dat o mână de ajutor la regenerarea mamei Terra, care suferă cu adevărat de pe urma poluării masive. Ar putea fi un alt pas către salvarea noastră, a omenirii!!!

Un comentariu:

  1. Trebuie sa recunosc ca sunt suta la suta impotriva distrugerii de orice tip ce cu nepasare si extrem de crasa nesimtire are loc asupra "Plamanilor Planetei"din partea omului/oamenilor ce nu vor sa auda,si nici ca le pasa de consecintele distrugerii celei mai de pret"averi"cu impact direct asupra sanatatii oamenilor.Pacat ca cei carora le pasa sunt atat de putini.

    RăspundețiȘtergere

Aveți ceva de comentat? Foarte bine, scrieți, că d-aia sunt tastaturile la prețuri bune pe piață.