luni, 28 decembrie 2009

Activitatea spitalelor de urgentă, în perioada Sărbătorilor

Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București a informat Ministerul Sănătății că, în zilele de 25, 26 și 27 decembrie 2009, precum și 1, 2 si 3 ianuarie 2010, spitalele de urgență –adulți și copii - vor asigura asistența medicală de urgență, astfel:
• Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti Floreasca – tel: 021/599.23.00
• Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti – tel:.021/318.05.22
• Spitalul Clinic de Urgenta Sf. Pantelimon – tel: 021/255.40.90
• Spitalul Clinic de Urgenta Sf. Ioan – tel: 021/334.50.75
• Spitalul Clinic de Urgenta Bagdasar-Arseni –tel:021/334.30.25
• Spitalul de Chirurgie Plastica, Reparatorie si Arsuri – tel: 021/224.09.47
• Spitalul Clinic de Urgente Oftalmologice - tel: 021/319.27.51
• Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii “Grigore Alexandrescu”–tel: 021/316.93.66
• Spitalul Clinic de Urgenta Copii M.S. Curie –tel: 021/460.30.26
De asemenea, Serviciul de Ambulanță al Municipiului București va avea program normal de lucru, cu mențiunea ca, în aceasta perioadă, va asigura eliberarea de certificate constatatoare de deces în intreaga Capitală. Solicitările populației vor fi preluate la telefonul de urgență 112.
Mai mult, Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București (DSPMB) va asigura un serviciu de gardă permanent, la sediul din str. Spiru Haret nr. 14, sector 1, tel.:021/311.21.80 ; fax: 311.21.90.
În această perioadă, toate spitalele din subordinea DSPMB vor funcționa cu linii de gardă de profil și vor acorda asistență medicală de urgență.

sâmbătă, 19 decembrie 2009

Un cretin care vorbeşte

HILAR. Astăzi am vizionat un clip postat pe internet. Un idiot, de genul celui descris în postarea republicată de mine azi, 18.12.09, mi-a insuflat şi mai multă ură faţă de astfel de mase amorfe. Un maldăr de carne diformă sufla aberant într-un microfon. Păcat de cei care şi-au pierdut şase minute din viaţa lor urmărindu-l.


"Din păcate, în momentul de faţă recunosc realitatea crudă - în majoritatea cazurilor românii se ghidează după zicala "monkey see - monkey do" (bătăuşul de femei, acea labă tristă n-ar putea înţelege la ce mă refer veci de veci Amin!). Prostul ce vede la televizor tinde să aplice în viaţa reală. Cretin nenorocit, om de nimic care ai putut lovi o femeie la semafor doar pentru că nu s-a grăbit să traverseze, te anunţ că eşti o labă tristă. De ce un discurs aşa vulgar? Din cauză că ne-am dezumanizat. Căcănar nenorocit... asemenea "practici" le aplici şi soţiei acasă? Nu ştii ce înseamnă a fi om civilizat? Omule sau mai bine spus... ANIMALULE... marş la coteaţă. Labagiu notoriu, nu ştii să faci diferenţa dintre realitate şi ficţiune? Dintre frustrările tale sexale neîmplinite şi realitatea înconjurătoare? Cretin nenorocit... nu orice gaură se fute idiot născut din întâmplare! IDIOTULE! Păcat că cine ar fi trebuit să fie la faţa locului n-a fost! Ai fi gustat din gustul sărat al fluidului vital. Păcat că exişti. Păcat că mama ta a dat naştere aşa unui monstru. Am strâns în mine atâta ură încât mă rog bunului Dumnezeu că bine că n-ai dat cu ochii de mine! Retardatule... ai auzit de sintagma - într-o femeie nici cu o floare să nu dai? Dar de ce oare îmi răcesc eu gura cu un cretin care nici măcar nu ştie ce înseamnă aceea sintagmă. Oricum am irosit cuvintele pe un alterat mintal pentru care mersul pe stradă este ca mersul la toaletă. Of, of, of în ce ţară de rahat trăim. Să dea Dumnezeu să nu ne întâlnim vreodată cretinoidule... n-aş vrea să înfund puşcăria pentru tine."

Iată cuvintele unui om care s-a aflat ieri, 11.10.2007, în imposibilitatea de a interveni într-un atac asupra unei femei nevinovate. Am decis să-i public nemulţumirile si, cu scuzele de rigoare pentru vocabularul vulgar (dar de înţeles), anunţ că subscriu celor scrise mai sus. Din păcate aceasta este ţara în care trăim. O ţară în care încă nevestele şi femeile sunt agresate fără drept de apel, în care copii sunt violaţi doar pentru că "părinţii i-au făcut, părinţii să-i omoare" (Doamne cât cretinism în această afirmaţie abarantă!). Îi invit pe cei care au comis astfel de fapte, precum şi pe cei care au suferit o agresiune în plină stradă să comenteze acest articol.

marți, 15 decembrie 2009

Cresc amenzile. Creşte puterea hidrei

ESCALADARE. Televiziunea "mogulului rău" şi-a luat o amendă usturătoare. "Bunii" din CNA veghează. Heil CNA, Heil!

Craciunul învingătorilor

VICTORIE. Bucuria unei victorii asupra morţii trebuie lăudată. Câştigătorii luptei vor sărbători, în curând, încă un an printre noi. Sper la cât mai mulţi cu putinţă.

luni, 14 decembrie 2009

Lobby-ul sau cum să inflențăm deciziile în favoarea noastră

PRECIZARE. Am decis să public acest articol pe blog, în integralitate şi cu un mesaj netruchiat, editat în mare parte, din respect faţă de cei care mi-au pus la dispoziţie informaţiile necesare realizării sale. Ceea ce a fost dat publicităţii nu corespunde ideii pe care am dorit s-o pun în practică.

MĂȘTI. În România, activitatea de lobby nu este reglementată la nivel legislativ, acest lucru nu împiedică însă manifestarea sa sub diferite forme.

Ionel Văduva
pana.gazetarului@gmail.com

Chiar dacă, în România, se face lobby sub un alt nume (public affairs sau networking politic), cu câteva excepții, nimeni nu recunoaște că întreprinde o astfel de activitate. Poate, cel mult, un lobbist va recunoaşte că apără un principiu sau un punct de vedere în fața instituțiilor statului (advocacy). Motivul principal: acuzele imediate de trafic de influență venite în mare parte din partea politicului. Activitățile de advocacy (și lobby undercover) intră, parțial, în atributiile experților în afaceri corporative sau relații publice și guvernamentale din cadrul companiilor mari. Lobbiștii sunt angajații unor companii de profil sau sunt consultanți ce lucrează pentru anumiți clienți: companii, asociații, sindicate, organizații sau agenții guvernamentale.
Umbrele de protecție
Pentru a nu fi acuzați de trafic de influență, specialiștii se împart în trei tabere. Pe de-o parte, sunt cei care spun că nu avem o legislație care să reglementeze această activitate și care, spun ei, fac orice altceva în afară de lobby. Pe de altă parte, sunt cei care spun că avem legislație și că este nevoie doar de implementarea acesteia. Este vorba de actele normative privind accesul liber și deschis la toate puterile din stat (Legea 52/2003, Legea 544/2001), precum și Articolul 31 din Constituția României. Ei sunt unii dintre cei care fac advocacy. În final, rămân cei care, pur și simplu, fac tot lobby, sub forma public affairs-ului sau networking-ului politic.
Politicul susţine lipsa legislaţiei
Piața lobby-ului din România este total nereglementată din cauza lipsei legislației, spun cei din prima tabără. De asemenea, ei spun că lobbiștii se feresc să recunoscă faptul că practică această meserie, din cauza asocierii cu traficul de influență și grupurile de interese. „La noi este mai ușor și mai vandabil pentru mass-media să definească lobby-ul ca trafic de influență“, a spus Claudiu Săftoiu, manager al companiei de consultanță politică, Capital Promotion. Și Adriana Săftoiu, deputat PNL, este de acord că, în România, nimeni nu declară că face lobby din cauza lipsei actelor normative și a unui cadru clar. Culmea. Lipsa unei legislații în domeniu aparține tot oamenilor politici. Și asta în ciuda faptului că tocmai ei ar fi trebuit să susțină exact legalizarea acestui cadru. „Chiar și Traian Băsescu, la un moment dat, s-a împotrivit ideii de lobby și vorbea de conflictele de interese“, a precizat Adriana Săftoiu.
Lobby pentru advocacy
Sunt voci care spun că legitimarea unei profesii nu se face obligatoriu printr-o lege specială, iar calitatea de lobbist legitimat, ca atare, nu poate conferi automat autoritate profesională, recunoaștere sau acces privilegiat la reprezentanții autorităților. Ei sunt unii dintre cei care practică advocacy și care spun că nu este nevoie de o lege a lobby-ului în România. „Crearea unui mecanism prin care să se accepte influențarea procesului de decizie nu este coerentă cu principiile care stau la baza sistemelor constituționale europene“, se arată într-o comunicare prezentată de Gilda Lazăr, director Afaceri Corporative din cadrul JTI România. Diferența cheie între lobby și advocacy este că advocacy presupune comunicarea directă cu legiuitorul și opinia publică, a unui punct de vedere individual/general/al unei organizații, fără a cere neaparat inițierea unei modificări legislative.

INTERES
Cerința de lobby

De lobby poate avea nevoie oricine, de la o companie sau un grup de companii, până la ONG-uri, sindicate, patronate sau oprice alt tip de organizație. „Inclusiv guvernele pot apela la lobby atunci când doresc să influențeze anumite organisme europene sau mondiale“, spune Cezar Caluschi, fondator al Agenției OSC din România. Este și cazul campaniei lui Traian Băsescu, în momentul în care România avea probleme cu ratificarea tratatului de integrare în UE, în ultimele patru luni ale anului 2006. Atunci, toată agenda politică externă s-a concentrat pe cele patru țări care încă nu ratificaseră tratatul: Germania, Franța, Italia și Marea Britanie. „Ce făcea atunci președintele României? Nu numai că se ducea la președinții omologi sau prim-miniștri, dar se ducea în Parlamentul acelor țări, se întâlnea cu comisiile de politică externă. Făcea lobby“, spune deputata PNL Adriana Săftoiu. Si Corina Vintan mentioaneza ca lobby-ul Romaniei pentru aderarea la UE a fost extrem de consistent la nivel politic dar extrem de slab la nivelul mediei internationale. Tentativa esuata a Romaniei de a face o campanie de imagine in Europa a determinat guvernele europene ulterior sa impuna restrictii severe in ceea ce priveste accesul fortei de munca romane pe piata muncii europene.

CURAJ
„Nu mă feresc să folosesc sintagma ... a face anticameră... “

Lobby-ul sau afacerile publice (public affairs), cum se numește activitatea aceasta în România și în lume, este o componentă a activității de PR, spune Corina Vințan, fondator al firmei LinksAssociates. Managerul companiei românești de public affairs spune despre lobbist că se luptă pentru a câștiga teren în fața decidenților politici și a mass-mediei pentru problemele clienților firmei pe care o reprezintă (companii, cauze, oameni etc.). În cazul său, Corina Vințan dorește să îi situeze pe clienții săi în zona creatorilor de climat si nu în cea a victimelor de climat (lupta unor companii pentru a schimba unele acte normative nefavorabile). Este un demers corect si democratic, este de fapt un dialog in care o parte in final isi impune pozitia. In pluralismul de opinii in care traim este perfect corect sa lupti pentru a cistiga.
Lobby-ul, mai scump decât PR-ul comercial
Serviciile in domeniul lobby-ului sunt mult mai scumpe decat în domeniul PR-ului comercial, pentru că resursa umană cu care se lucrează are o experiență multiplă în relații guvernamentale, relații cu mass-media, are background politic, are conexiuni valoroase. In zona de mass-media lobbistul trebuie să dea dovadă chiar de persuasiune în încercarea de a controla agenda de știri. „Această activitate nu ține de latura ocultismului“, a precizat Corina Vințan. Este vorba de munca de informare a presei si obținere a unei întorsături a unei situații în favoarea unui interes anume (spin doctors).
Afacerist și politician la aceeași masă
Cezar Caluschi, managerul agenției OSC, deține o companie cu obiect de activitate asemănător cu cel al Corinei Vințan. Este vorba de o firmă de facilitare a comunicării oamenilor de afaceri cu mediul politic – networking politic. „OSC este specializată pe partea de comunicare directă, care presupune orice activități și acțiuni prin care putem facilita cea mai bună comunicare între clienți și oamenii politici sau administratia publică“, a precizat Cezar Caluschi. Cele mai utilizate modalități de lucru sunt întâlnirile directe sau organizarea unor evenimente – seminarii, conferinte, mese rotunde – unde clienții și oamenii politici sau din administrație au posibilitatea să se întâlnească și să relaționeze.

Text 3
O lecție de lobby american
Claudiu Săftoiu, director al firmei Capital Promotion, vorbește de munca lobbistului american ca fiind una extraordinar de laborioasă și care implică cooperarea cu foarte multe entități economico-social-politice. Și dă și un exemplu - cel al unui lobbist care promovează brandul național de bere Budweiser.
Cumpărați produse americane
Cum își face treaba un lobbist american din industria berii? În primă instanță se adresează opiniei publice prin intermediul unor dezbateri în mass-media: „Cumpărați produse americane, cumpărați berea X. Ea este fabricată din hameiul pe care îl plantăm la noi acasă, în SUA“. De ce iese lobbistul la rampă cu acest mesaj? S-ar putea întreba consumatorul. De ce este hameiul nostru atât de bun? Atunci lobbistul face următorul pas. Se îndreaptă către academiile de profil. Vorbește cu specialiștii în producţia de hamei și, având și un buget, propune centrului de cercetare respectiv să editeze o carte cu privire la calitățile nemaipomenite ale hameiului american față de alte soiuri din import și care se găsește exclusiv în berea respectivă. În momentul în care un astfel de proiect ajunge la sfârșit, există un adevărat desfășurător, un plan de promovare a brandului de bere pentru care a lucrat. Planul a curpins acele centre de cercetare, articole din ziare și reviste, precum și ratingul unor emisiuni TV calate pe securitatea alimentară. Au fost, de asemenea, angajate sindicatele care lucrează în industria profil și care protejează producția națională. Toate aceste lucruri stârnse de lobbist și date unui politician devin, în mâna celui din urmă, o armă extraodrinară pentru a cere, de pildă, o taxare preferențială a berii în SUA. Lobbistul poate obține în final, pentru industria berii, un amendament sau chiar un proiect de lege pentru promovarea politică a berii. Prin intermediul activităților de lobby, sume mari de bani intră în societate și creează o bază de interes a unui întreg public consumator. „De aici până la decizia politică este doar un pas“, a conchis Claudiu Săftoiu.

AXIOMĂ
Doar în America funcționează lobby-ul

Teama lobbistului român de a fi acuzat de trafic de influență este subliniată și de Bogdan Teodorescu. „În România, nu există nicio firmă care să-și poată asuma, prin contract, faptul că poate face lobby“, este de părere analistul politic. El spune că lobby-ul există doar în spațiul american, acolo unde firmele de profil stabilesc o legătură între alegător și candidat și realizează un anumit schimb de facilități. „Spre exemplu, lobbiștii solicită ajutor unui congressman pentru a susține în Cameră un anumit proiect. În schimb, el va obține suport politic pentru propriile proiecte. Este un tip de construcție care, în România, este neaplicabil“, a declarat sociologul.

joi, 10 decembrie 2009

Secs oral... in ton!

Oare Moş Crăciun o fi Patapievici?

Să vezi ce-o să fie cu sexul oral...

CNA. Antenele mogulului de la Grivco şi-au luat sute şi mii de milioane de lei vechi amenzi de la CNA, în ultimul timp. Sunt curios ce amenzi va primi mogulul după mediatizarea intensă a sexului oral transmis guristic de dl. Patapievici prin intermediul emisiunilor A3. Aşteptăm miliarde şi, eventual, grefe de piele. Huoooooo CNA!

P.S. Ruşine fostului meu şef (printre primii din presă) care îmi dădea mie lecţii de deontologie iar el, acum, a devenit trombon-major. Ruşine şi celui care se dă de partea celor cu carnet de sindicalist, când, de fapt, îngroaşă rândurile trompetelor.

miercuri, 9 decembrie 2009

Comunicat - Reacţia MediaSind faţă de înfiinţarea Patronatului Presei Române

Federatia Romana a Jurnalistilor MediaSind, organizatie reprezentativa, conform legii, la nivel de ramura mass-media, a luat act de infiintarea unui nou Patronat al Presei in cadrul Clubului Roman de Presa. De asemenea, FRJ MediaSind a luat act si de intentiile noii organizatii de a renegocia drepturile castigate de MediaSind in Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel de Ramura Mass-Media, singurul document care reglementeaza drepturile si obligatiile angajatorilor si angajatilor din aceasta ramura.

FRJ MediaSind respinge acuzatiile belicoase si jignitoare ale primvicepresedintelui PPR, Razvan Corneteanu, la adresa Contractului Colectiv de Munca Unic la Nivel de Ramura Mass-Media. In conditiile in care dl. Corneteanu afirma ca acest contract trebuie renegociat pentru ca “este unul extrem slab” si ca el “a fost negociat de Ministerul Muncii cu unitati sindicale”, ca “este plin de greseli, de inadvertente si lasa loc la interpretari,” ca este un contract idiot(?!) etc, pentru corecta informare a publicului FRJ MediaSind face urmatoarele precizari:


Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel de Ramura Mass-Media nu a fost negociat cu Ministerul Muncii ci cu reprezentantii organizatiilor reprezentative conform legii, sindicate si patronate: FRJ MediaSind (organizatie care cuprinde 9000 de membri), Uniunea Nationala a Patronatului Roman (in a carei delegatie au fost inclusi reprezentantii Clubului Roman de Presa) si de Patronatul Presei din Romania – ROMEDIA (organizatie care cuprinde peste 60 de societati din presa) si produce efecte juridice pentru toti angajatii si angajatorii din aceasta ramura, indiferent de forma de capital al societatilor.

Este regretabil faptul ca dl. Corneteanu, in calitate de director general al unui trust de presa, nu s-a documentat pentru a afla ca drepturile obtinute pentru toti angajatii din presa sunt drepturi prevazute in Codul Muncii, in Contractul Colectiv de Munca la Nivel National precum si in legislatia internationala din domeniu, cum ar fi Codul Deontologic anexat la CCM, care cuprinde clauza de constiinta si alte drepturi vitale pentru activitatea si protectia jurnalistilor.

Tot pentru corecta informare precizam ca Patronatul Presei Romane, in actuala componenta, conform Legii nr. 130/1996, republicata, nu intruneste conditiile de reprezentativitate pentru a putea participa la negocierea contractului colectiv de munca. In cel mai bun caz, aceasta organizatie poate sa negocieze doar contracte colective de munca la nivelul grupurilor de unitati pe care le are in componenta, dar numai cu respectarea conditiilor minimale impuse de CCM la nivel de ramura mass-media.

In ceea ce priveste graba Patronatului nou infiintat de a negocia un nou contract colectiv de munca, informam conducerea acestei noi organizatii ca, in conformitate cu legea, actualul CCM are valabilitate pana in data de 24 martie 2011 si ca poate fi negociat sau prelungit doar cu acordul partilor semnatare.

FRJ MediaSind poate sa inteleaga reactiile disperate ale primvicepresedintelui Razvan Corneteanu prin prisma supararii sale. Adevarul este ca domnia sa a fost extrem de deranjat de numeroasele controale demarate de FRJ MediaSind si de Inspectia Muncii la SC Adevarul SA, din cauza nerespectarii drepturilor tuturor angajatilor, controale finalizate cu amenzi si cu numeroase procese care se afla deja pe rolul instantelor de judecata.

FRJ MediaSind face un nou apel catre toti jurnalistii sa solicite angajatorilor toate drepturile prevazute in Contractul Colectiv de Munca si sa sesizeze sindicatelor afiliate la MediaSind si Inspectiei Muncii orice nereguli pe care le constata in propriile contracte individuale de munca.

Drepturile prevazute in Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel de Ramura Mass-Media precum si in Actele Aditionale pot fi citite pe site-ul www.mediasind.ro.

Presedinte FRJ MediaSind,
Cristi Godinac

marți, 8 decembrie 2009

Românul înainte şi după alegeri - Avram Barbulea

ASEMĂNARE. Citind acest minunat poem, oricine îşi poate da seama de asemănarea dintre românii ţepuiţi şi personajul Avram Barbulea. Altul ţi-o trage, râde de tine şi tu îi mulţumeşti.

„ Sa traiasca arhitectu’ ”
de Ion Pribeagu


Pe strada Toamnei, unde,
Pomii-si scuturau povara,
Locuia o cuconita
Blonda si frumoasa – Clara !

Avea trup de crin si gura
Rosie ca o muscata,
Sanii, doua crizanteme
Si era si maritata.

Sotul ei, Avram Barbulea,
Voiajor prin toata tara ,
Pleca luni de dimineata
Si venea sambata seara.

Astfel ca, in alte zile,
Clara dulce , dragastoasa,
Marti si joi, sa se distreze,
Ma primea pe mine-n casa.

Ii citeam poeme, versuri,
Ma-mbatam de glasul ei,
Ne spuneam povesti, si-n urma
Petreceam, ca de-obicei.

Casa-n care dragei mele
Ii fusese scris sa sada,
Avea doua-apartamente
Cu balcoanele spre strada.

Jos, in gang, urcai o scara,
Care-asa din construire,
Nu avea alta intrare,
Nu avea alta iesire.

Iar alaturi, statea Sprinta
Cu barbatul sau, Haim Cohn,
Care-aveau tot astfel casa
Si tot astfel de balcon.

Nimeni, nimeni, numai scara
Luminata de un bec,
Ma stia cand vin la Clara,
Mai ales, stia cand plec.

Vremea-si impletea cununa
Si destinul priveghea,
Sa gustam din fericirea
Dragostei, si eu si ea.

Da-ntr-o noapte violenta,
Cand cu draga ma distram,
Se-auzira pasi pe scara
Si ea-mi spune: - Vine Avram !

Ma imbrac in fuga, fulger,
Vinovat ca un borfas
Si deschid in graba usa
Si-mi dau drumu-n balconas.

Doamne,Tu, care scapat-ai
De la jertfa pe Isac,
Fa si-acuma o minune
Si ma-nvata ce sa fac?

Si precaut, fara voie,
Instinctiv, eu fac un salt
Si-ntr-o clipa sunt alaturi,
In balconul celalalt.

Situatia e grava,
Simt in creier un ciclon,
Ce ma fac daca vecinul
Ma gaseste in balcon ?!

Sa sar jos, cu neputinta !
Trotuarul e departe,
Simt in cerebel o lupta
Si pe viata, si pe moarte!

Si de-odata se deschide
Usa-ntr-un moment fatal,
Si-n chenarul ei apare
Sotul Clarei, persona l!

Eu inghet si gura-mi muta
Nici o soapta nu indruga !
Si ridic in semn de spaima
Bratele, in semn de ruga...

Pe cand el, vazandu-mi halul,
Ca sa-mi crute umilinta,
A dedus fara-ndoiala
Ca am fost surprins la Sprinta.

Si intelegand din semne
Ca-i cer mila ca un prost,
Mi-a dat mana sa sar iarasi
In balconu-n care-am fost !

A deschis cu grija usa ,
Nici un zvon sa n-o alarme
Si, cu patos i-a spus Clarei,
Care se facea ca doarme:

- Nu ti-am spus eu, Clara draga,
Cum ca Sprinta-i o stricata ?
Uite de-unde are blana,
Skong, cu care-i imbracata !

Vino-ncoa, poete draga
Si iti jur pe Dumnezeu,
Ca n-o sa ne stie nimeni,
Nici sotia, nici chiar eu !

M-a condus de mana vesel,
Iara eu priveam cuminte,
Trupul Clarei, strans in brate
Cu o ora inainte.

Si cand m-am vazut in strada,
M-am rugat, c-asa mi-e firea,
Sa traiasca arhitectul
Care-a construit cladirea !

Fiindca ce faceam eu daca,
Ma pastea un ghinion,
Si aceasta casa-a Clarei
Avea numai un balcon ?!

duminică, 6 decembrie 2009

Şi puşcăriaşii au votat. Peste 9.000!

ŞI EI CONTEAZĂ. Peste 9.000 de cetăţeni aflaţi în închisoare şi-au exercitat dreptul de vot. Un procent important, dacă ne referim la faptul că şi-au putut exprima acest drept circa 11.600 de persoane.

Disperare pe faţă...

CNAu' CADE. Să-i spun laşitate? O ultimă sforţare a sforarilor din CNA? Deicdeţi voi! Sper ca, mâine dimineaţă, să mă trezesc din coşmarul anilor de după Revoluţie.

Briefing CDC - un copil din cinci a fost vaccinat în SUA împotriva gripei

AUTORITATE. Potrivit comunicatului de presă primit pe adresa mea de email, direct de la CDC, în ultimii doi-trei ani, un copil din cinci a fost vaccinat împotriva gripelor sezoniere în SUA. Cu toate acestea, morţile pediatrice, cum le spun americanii, au tendinţa să crească. În attach este un citat din declaraţia de presă a lui Thomas Frieden, directorul centrelor CDC din SUA şi un apropiat al lui Barack Obama.

vineri, 4 decembrie 2009

Băi... mogulilor, ia nu mai transmiteţi ecsitpoluri!

TANDEM. Oficioasele de toate felurile şi-au dat mâna peste ţară, pentru a încerca să ascundă o evidenţă: - dorinţa românilor de schimbare. CNAu' îşi aduce şi el aportul la această operaţiune. Secvenţe parcă desprinse din Ferma Animalelor.

Mă înclin în faţa voastră camponilor

RESPECT. De ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi, nu pot decât să-mi arăt respectul faţă de eroii cu aripile frânte, ale căror performanţe depăşesc graniţele României.

La CNA e' răzbel

MECI. Doi membri CNA s-au înjurat, scuipat, flegmat... etc. Ce a ieşit din debate-ul ăsta? Ia priviţi attach-ul...