marți, 14 octombrie 2008

Sacul fără fund sau axioma politicienilor ciubucari

În disperarea politicienilor români de a obţine încă un mandat de patru ani, după îndelungi chinuri, minţile lor „luminate“ au avut o revelaţie?!. Şi-au râs în barbă şi au purces a scrijeli cu pixul pe hârtie o ilizibilă bifă: - „Să dăm de toate, tuturor! După noi potopul, dacă nu mai suntem aleşi (vorba lu' Nero - fie vorba între noi... deştept băiat)!”... şi-au dat.

Zilele acestea, din „respect” pentru dascăli, după ani şi ani de războaie cu sindicatele de profil, guvernanţii noştri au decis - salarii mai mari cu peste 50% pentru cadrele didactice, începând de la 1 octombrie. Mai mult, în contextul celor spuse mai sus, Camera Deputaţilor a decis, tot zilele acestea, că orice gospodărie individuală poate produce, pentru consum propriu, ţuică sau rachiu din fructe, în cantitate de 250 de litri alcool pur, fără plata accizelor.

Până acum, marea majoritate a producătorilor erau nemulţumiţi pentru că plăteau accize standard, de 100%, pentru producerea a 50 de litri de alcool pur şi accize de 50% pentru 100 de litri concentraţie de 50 de grade (politicienii au declarat presei, cu mândrie, că prin ambele acte normative s-a făcut dreptate). De asemenea, tot în septembrie, aceeaşi Cameră a Deputaţilor a adoptat o lege iniţiată de PRM prin care, cu ocazia ieşirii la pensie, cadrele didactice vor primi o indemnizaţie ce reprezintă şapte salarii lunare brute, actul normativ plecând spre Senat, ce are competenţă decizională.

Ca şi ultim argument în favoarea celor ce vi le voi spune, aproximativ 940.000 de pensionari din agricultură beneficiază, de la 1 septembrie, de o dublare a punctajului pensiei pentru anii utili realizaţi, dar şi de majorarea cu cinci procente care se aplică pensionarilor din sistemul asigurărilor sociale, potrivit Casei Naţionale de Pensii.

Nu cred că mai este nevoie şi de alte considerente care să susţină afirmaţia mea că majoritatea politicienilor sunt ciubucari. Şi când fac această afirmaţie, mă refer la faptul că de-a lungul a patru ani de mandat, aproape nimic nu s-a făcut în favoarea cetăţeanului. Cum vin alegerile însă, apar „binevoitorii” prin sate şi oraşe, cu pomeni electorale, cu mese festive, cu acte normative şi alte asemenea.

De unde veţi susţine dragi politicieni aceste imense eforturi financiare? Nu cumva tot de la Bugetul de Stat? Adică din buzunarele noastre? Ale tuturor? Să mă ierte Dumnezeu! Aş săruta mâinile dascălilor de la sate care au sculptat talente precum Ion Creangă sau alţii. Medicii şi pensionarii merită majorări substanţiale ale veniturilor.

Funcţionarii publici au şi ei dreptul la salarii mai mari pentru a nu mai exista posibilitatea unei probabile acţiuni de mituire, în vederea obţinerii de acte sau alte avantaje. Dar... de unde atâţia bani pentru toate aceste pomeni? Să fie bugetul nostru precum cel american de peste 14.000 de miliarde de dolari? Să ne permitem redresări economice de peste 700 de miliarde de dolari?

Stimabililor, nici măcar americanii n-au scăpat de recesiunea economică. Pe eBay, vestitul site de internet, o casă americană s-a vândut la licitaţie cu 1,75 dolari. Incredibil dar adevărat.

S-ar putea ca pe căsuţele noastre din chirpici să luăm şi noi unu-doi bănuţi. Suntem peticiţi în... dos, ca să nu fiu vulgar, însă noi facem cadouri electorale. Felicitări stimabililor. Eu zic ca să mărească salariile şi pensiile tuturor, să fie egalitate de şanse. “Daţi câte una domne'. Să ajungă la toţi!” (Publicat in Rodul Pamantului, 2008)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Aveți ceva de comentat? Foarte bine, scrieți, că d-aia sunt tastaturile la prețuri bune pe piață.