Criza călare pe junk-food

În ultimul timp, mai toţi „marii gânditori“ încearcă să ne „introducă“ cu de-a sila pe gât fraze de genul „vine crizaaaaa“ sau „televiziunea prosteşte, scade coeficientul de inteligenţă“ ori „mâncaţi sănătos“. Aşa şi? Ce e nou în asta? Oricum criza a venit, la televizor nu ne vom mai putea uita mult din cauză că nu vom mai avea cu ce plăti serviciile de cablu şi, oricum, supli vom deveni fără voia noastră din lipsa capacităţii de cumpărare.

Însă, nu asta vroiam să punctez. Doream să subliniez faptul că, din când în când şi cât ne vom mai permite, merită să ne uităm la televizor. Poate şi pentru faptul că, spre exemplu, televiziunea X (nu spunem care, fiindcă nu primim bani pentru reclamă de la ei) difuzează şi emisiuni de calitate, precum cea a tânărului bucătar britanic, Jamie Oliver. Prin intermediul acestui show de televiziune, englezul realizează acea educaţie alimentară de care noi, românii, avem atâta nevoie (şi se pare că nu numai noi - veţi vedea şi de ce în continuare).

Aşadar, într-una din emisiunile sale a realizat un tur al şcolilor britanice cu un scop clar, şi anume acela de a observa ce alimente consumă tinerii din Anglia. Spre stupoarea sa (şi vă împărtăşesc că nu numai a lui) majoritatea elevilor britanici consumau la greu renumitul „junk food“, mai exact acele alimente dăunătoare sănătăţii.

Strigător la cer, chiar şi pentru britanicul Oliver, bucătar de meserie, era faptul că legumele provocau chiar şi repulsie elevilor, aceştia nerecunoscându-le nici măcar denumirile populare. Mi-au rămas în minte fraze de genul „îmi vine să vomit numai când văd legume“ acestea fiind exact cuvintele pronunţate de micii şcolari britanici.

Spre ghinionul nostru şi micii consumatori din România tot către aceleaşi tendinţe se îndreaptă. Fraze de genul „mami, hai la... “, „dacă nu mă duci la M... plâng...“, „Hai mami, te rog... hai la M... “ le întâlneşti chiar şi în mijloacele de transport. În acest caz ne referim la vestitele lanţuri de restaurante care au cultul junk-food în sânge, şi îl promovează pe toate canalele media într-un mod obsesiv

Sincer să fiu mă sperie ideea că, în curând, ne vom cruci precum Jamie Oliver, britanicul simpatic, atunci când îl vom vedea pe micul Vasilică (un nume ales la întâmplare), de undeva de la ţară, că nu va şti ce este aceea fasole, ceapă, o roşie etc.

Însă, Vasilică, cu o pălărie de colonel american, va recita sloganurile vestitelor lanţuri de restaurante junk-food şi, cu un burger artificial în mână, va fredona pe uliţă: „hm, hm, hm, ce mult îmi place!“. Ce imagine de coşmar!