vineri, 30 ianuarie 2009

Criza călare pe junk-food

În ultimul timp, mai toţi „marii gânditori“ încearcă să ne „introducă“ cu de-a sila pe gât fraze de genul „vine crizaaaaa“ sau „televiziunea prosteşte, scade coeficientul de inteligenţă“ ori „mâncaţi sănătos“. Aşa şi? Ce e nou în asta? Oricum criza a venit, la televizor nu ne vom mai putea uita mult din cauză că nu vom mai avea cu ce plăti serviciile de cablu şi, oricum, supli vom deveni fără voia noastră din lipsa capacităţii de cumpărare.

Însă, nu asta vroiam să punctez. Doream să subliniez faptul că, din când în când şi cât ne vom mai permite, merită să ne uităm la televizor. Poate şi pentru faptul că, spre exemplu, televiziunea X (nu spunem care, fiindcă nu primim bani pentru reclamă de la ei) difuzează şi emisiuni de calitate, precum cea a tânărului bucătar britanic, Jamie Oliver. Prin intermediul acestui show de televiziune, englezul realizează acea educaţie alimentară de care noi, românii, avem atâta nevoie (şi se pare că nu numai noi - veţi vedea şi de ce în continuare).

Aşadar, într-una din emisiunile sale a realizat un tur al şcolilor britanice cu un scop clar, şi anume acela de a observa ce alimente consumă tinerii din Anglia. Spre stupoarea sa (şi vă împărtăşesc că nu numai a lui) majoritatea elevilor britanici consumau la greu renumitul „junk food“, mai exact acele alimente dăunătoare sănătăţii.

Strigător la cer, chiar şi pentru britanicul Oliver, bucătar de meserie, era faptul că legumele provocau chiar şi repulsie elevilor, aceştia nerecunoscându-le nici măcar denumirile populare. Mi-au rămas în minte fraze de genul „îmi vine să vomit numai când văd legume“ acestea fiind exact cuvintele pronunţate de micii şcolari britanici.

Spre ghinionul nostru şi micii consumatori din România tot către aceleaşi tendinţe se îndreaptă. Fraze de genul „mami, hai la... “, „dacă nu mă duci la M... plâng...“, „Hai mami, te rog... hai la M... “ le întâlneşti chiar şi în mijloacele de transport. În acest caz ne referim la vestitele lanţuri de restaurante care au cultul junk-food în sânge, şi îl promovează pe toate canalele media într-un mod obsesiv

Sincer să fiu mă sperie ideea că, în curând, ne vom cruci precum Jamie Oliver, britanicul simpatic, atunci când îl vom vedea pe micul Vasilică (un nume ales la întâmplare), de undeva de la ţară, că nu va şti ce este aceea fasole, ceapă, o roşie etc.

Însă, Vasilică, cu o pălărie de colonel american, va recita sloganurile vestitelor lanţuri de restaurante junk-food şi, cu un burger artificial în mână, va fredona pe uliţă: „hm, hm, hm, ce mult îmi place!“. Ce imagine de coşmar!

Poştarule Gheorghe - eşti monitorizat!

Dragă prieten,
Îţi mulţumesc pentru consecvenţa cu care ne scrii, de ceva ediţii încoace. Pe mulţi dintre noi ne-ai câştigat de partea dumitale. De aceea, ţinem să te anunţăm că, în curând, apelurile tale telefonice, SMS-urile şi e-mailurile îţi vor fi monitorizate de către Renumitul Stat Român (RSR). Aşa că, te rugăm, când mai schimbi vorbe electronice cu lumea, nu mai folosi cuvinte de genul „nitrat de amoniu“ (n.r. - îngrăşământ destinat agriculturii), „bombă“ (n.r. - beş, de pe urma făsuilor nedecorticate), „Lodenblitz“ (atenţie mare!!!) şi alte asemenea, că parcă te văz pe la ADN... pardon DNA. Şi statutul tău de foncţionar public nu-ţi permite. Şi vezi, atenţie la fişierele alea deocheate!

Domnule poştar,
Conform Legii 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, publicată vineri, 21 noiembrie, în Monitorul Oficial, informaţiile vor fi puse la dispoziţia Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (MIRA), a Ministerului Public, a Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi a Serviciului de Informaţii Externe (SIE), în scopul utilizării în cadrul activităţilor de cercetare, de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor grave.

Datele vor fi stocate în format electronic prin intermediul unei baze de date, care va fi creată şi administrată din fonduri proprii de către operatorii de telecomunicaţii fixe şi mobile, precum şi de furnizorii de servicii de internet. Cheltuielile aferente înfiinţării şi administrării bazei de date vor fi deductibile fiscal. Categoriile de date care vor fi stocate vizează urmărirea şi identificarea sursei unei comunicări şi a destinaţiei acesteia, a suportului de comunicare şi a echipamentului de comunicaţie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatoruluidreptechipament, precum şi locaţia echipamentului de comunicaţii mobile. În plus, operatorul va stoca datele necesare pentru a determina data, ora şi durata comunicării.

Legea stabileşte că vor fi păstrate datele de trafic şi de localizare a persoanelor fizice şi juridice, precum şi datele conexe necesare pentru identificarea abonatului sau a utilizatorului înregistrat. Actul normativ nu se va aplica în ceea ce priveşte conţinutul comunicării sau informaţiile consultate în timpul utilizării unei reţele de comunicaţii electronice. Solicitarea transmiterii datelor se va putea realiza numai după ce a fost începută urmărirea penală, la autorizarea instanţei şi la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală. Autoritatea competentă să monitorizeze aplicarea prevederilor Legii 298/2008 este Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Potrivit actului normativ, orice accesare intenţionată sau transfer al datelor păstrate fără autorizare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani. De asemenea, împiedicarea cu intenţie a punerii la dispoziţie către autorităţile competente a datelor reţinute constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an. Legea transpune Directiva 2006/24/CE privind reţinerea datelor generate şi prelucrate de către furnizori de reţele şi servicii de comunicaţii electronice destinate publicului şi de modificare a Directivei 2002/58/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în aprilie 2006.

Poştarule,
Vezi mata pe unde te mai „scapi“, pentru a nu încerca să te faci scăpat când este deja prea târziu. Ce anume nu înţeleg eu, la rândul meu, este de ce şi această ţidulă a fost votată pe sub mână, în perioada în care ne benoclam la viitorii aleşi. Ca drept răspuns, mai ai prin curtea matale nişte fasulă uscată, că aşa mă trece de-o BOMBĂ... Oricum leguma nu va creşte din cauză că n-am avut îndeajuns de mult NITRAT DE AMONIU. Parcă aş merge la un LODENBLITZ. Aştept replica.

Abia am descoperit genomul...

La început a fost selecţia soiului cel mai productiv de grâu, activitate practicată de vechii agricultori. Apoi s-a trecut la hibridare, pentru ca, în zilele noastre, să se ajungă la tehnologii foarte avansate de mutare a unor caracteristici specifice ale plantelor şi animalelor prin intermediul biotehnologiilor.

Ne jucăm oare de-a Dumnezeu? Avem oare capacitatea de înţelegere necesară de a ne feri de adevăraţii monştri pe care îi putem crea? În altă ordine de idei, cu ceva timp în urmă discutam cu dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) despre ceea ce înseamnă fenomenul OMG. Vestitul cercetător a descris această „joacă cu focul“ într-un mod foarte simplist dar foarte corect, cuvintele sale răsunând şi acum în mintea mea: „Abia am descoperit genomul uman. Nu cunoaştem însă cum funcţionează. Dacă vreţi, este ca şi când am avea în faţă alfabetul japonez, cu fonemele şi ideogramele sale, însă nu am avea absolut nicio idee despre ceea ce reprezintă.“

Rămânând pe acelaşi făgaş, dacă ar fi să amintim aici de lupta surdă dintre producătorii de soia modificată genetic, companiile producătoare de pesticide şi erbicide, societatea civilă şi autorităţi, primii susţin fără putinţă de tăgadă că soia modificată genetic nu prezintă niciun pericol pentru sănătatea umană şi animală.

Oare? Nu aş fi putut răspunde fără să fi discutat, în prealabil, cu un specialist în acest domeniu. Este vorba tot de dr. Gheorghe Mencinicopschi. Domnia sa a clarificat pentru noi acest aspect „Dacă am consuma doar soia modificată genetic, riscul de a dezvolta ulterior o problemă de sănătate este mic. Însă, consumul de produse secundare, precum laptele bovinelor hrănite cu şroturi de soia modificată genetic, carnea lor etc., este mult mai periculos datorită posibilităţii apariţiei de schimbări la nivel celular, schimbări care, din păcate, şi-ar putea arăta efectele abia după mulţi ani.“

Am ţinut să menţionez acest aspect tocmai pentru a nu fi acuzat de rea intenţie. Părerea mea, cel puţin de această dată, nu este relevantă. Oricum, semnale de alarmă sunt trase de tot mai mulţi specialişti în domeniu. Că este vorba de interesele companiilor producătoare de pesticide şi insecticide, că este vorba de interesul firmelor producătoare de OMG-uri un lucru este cert - doar timpul ne va arăta dacă am deschis cutia Pandorei sau am dat o mână de ajutor la oprirea foametei pe glob. Şi aici ar fi mult de discutat. Sunt ţări din lumea a treia care au refuzat ajutoarele alimentare care aveau ca bază OMG-urile.

În final, nu trebuie să omitem faptul că atât eu, precum şi alţi consumatori de produse pe bază de soia, am fost păcăliţi de către anumiţi comercianţi şi fabricanţi de astfel de alimente. Fie că am consumat şniţele de soia sau batoane energizante care conţin lecitină din soia ori produse de post, nu a existat o etichetare corectă care să ne informeze că sunt produse alimentare care au la bază OMG. Chiar dacă la noi în ţară există legislaţie care reglementează etichetarea OMG-urilor, aceasta nu este respectată.

În final, de tot „hazul“ a fost o situaţie observată de un bun prieten de-al meu într-un hipermaket românesc. Concret, un britanic aflat în vizită pe la noi a achiziţionat produse alimentare care au la bază OMG şi nu a fost conştient de lucrul pe care îl face, din cauză că pe etichetă nu a fost menţionata acest detaliu „minor“ . Noroc cu acest amic de-al meu... Nu-i aşa că Românica noastră-i tare?