vineri, 28 mai 2010

Comunicat APAPR: Prin nationalizarea Pilonului II de pensii private, Guvernul vrea sa taie si pensiile celor care inca nu sunt pensionari

In pofida tuturor argumentelor tehnice prezentate de specialisti in ultimele 3 saptamani, Guvernul Romaniei inca nu a renuntat la ideea reducerii contributiei virate catre Pilonul II de pensii private obligatorii, planuind astfel sa nationalizeze Pilonul II si sa amaneteze viitorul a peste 5 milioane de salariati carora le-a garantat la lansarea sistemului, in 2008, ca vor putea obtine o pensie decenta din sistemul privat.

Anul trecut, Pilonul II a incasat prima lovitura grea din partea Guvernului, prin inghetarea contributiei la 2% (in locul unei cresteri la 2,5%, conform legii), cel mai redus nivel din Europa si din lume. Prin aceasta masura, cei 5 milioane de contributori au pierdut deja 200 de milioane de euro in 2009 si 2010, iar masura le va produce in continuare pierderi de inca 800 de milioane de euro pana in 2017. Pe termen lung, masura din 2009 va reduce pensiile private ale romanilor cu pana la 15%.

Anul acesta, Ministerul Finantelor propune o noua taiere la Pilonul II (propunerea initiala: de la 2,5% la 0,5%), provocand noi pierderi de sute de milioane de euro si reduceri de pensii de pana la 30%-40%. Printr-o noua afectare a Pilonului II, Guvernul ar reusi ceea ce nicio tara din lume nu a incercat: sa taie si pensiile celor care inca nu sunt pensionari, amanetand viitorul de dragul evitarii unor reforme necesare in prezent. Guvernul nu a inclus insa aceasta idee in scrisoarea de intentie catre Fondul Monetar International, desi ea vizeaza un domeniu vital de politica publica in zona sociala, incercandu-se probabil amputarea viitorului a 5 milioane de contributori fara stiinta institutiilor financiare internationale, care in prezent finanteaza Romania.

Mai mult, distrugerea Pilonului II si a viitorul tinerilor de azi, planuita acum pentru urmatoarea rectificare bugetara (conform declaratiilor Ministerului Finantelor Publice), nu rezolva nimic din problema deficitului bugetar urias al tarii, la care s-a ajuns ca urmare a 20 de ani in care principala politica publica a fost cea de evitare a reformelor. Potrivit declaratiilor publice oficiale, in absenta masurilor de austeritate anuntate deja, deficitul bugetar ar fi ajuns la 9,1% din PIB (46 miliarde de lei). Din aceasta suma, taierea a 2 procente din contributia Pilonului II ar „economisi” statului, in 2010, doar 660 de milioane de lei, adica 1,4% din deficitul total. Pretul insa ar fi distrugerea definitiva a Pilonului II, nationalizarea pensiilor private, alungarea investitorilor straini din tara si aruncarea Romaniei in urma cu 20 de ani.

O asemenea masura ar fi cu atat mai grava cu cat Pilonul II de pensii private obligatorii reprezinta singura sansa de economisire pentru o larga parte a populatiei:
- 50% din familiile din Romania nu reusesc sa economiseasca absolut deloc, invocand situatia financiara precara a familiei (studiu prezentat de Banca Nationala a Romaniei in septembrie 2009);
- 67% din populatia urbana a Romaniei nu economiseste absolut deloc si nici nu are niciun fel de rezerve financiare (studiu IRSOP pentru BCR Banca pentru Locuinte, prezentat in septembrie 2009);
- cetateanul roman “mediu” nu isi poate permite sa economiseasca (intrucat cheltuielile lunare sunt mai mari decat veniturile lunare, exceptand productia agricola de autoconsum), potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica in aprilie 2010.
Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) solicita public tuturor institutiilor din Romania (mass-media, patronate, asociatii profesionale, organizatii cetatenesti, institutii publice) sa ia atitudine si sa se opuna acestei propuneri.
Pentru evitarea adoptarii acestei masuri injuste, APAPR propune urmatoarele solutii:

1. Guvernul Romaniei trebuie sa solicite Eurostat, Comisiei Europene si Fondului Monetar International ca toate contributiile virate catre Pilonul II de pensii private sa fie exceptate de la calculul deficitului bugetar, conform practicilor europene si internationale.
Pilonul II nu este o cheltuiala, ci o investitie pe termen lung, iar o asemenea masura, care este acceptata pentru statele Europei Occidentale, va fi sustinuta de APAPR in cadrul discutiilor de la Bruxelles din luna iunie, organizate de Federatia Europeana a Pensiilor Private (EFRP).

2. Finantarea deficitului bugetar temporar creat de Pilonul II conform planurilor facute in 2007-2008 si al memorandumului incheiat de Guvernul Romaniei cu Banca Mondiala: prin emisiuni de titluri de stat pe termen lung (10-15 ani) si din veniturile din privatizarea companiilor unde statul mai detine inca pachete de actiuni.
Romania este statul Uniunii Europene cu cea mai subdezvoltata piata de titluri de stat pe termen lung, fapt care afecteaza increderea investitorilor institutionali si reduce sansele adoptarii monedei unice euro. Tara noastra ar putea acoperi deficitul temporar creat la buget de Pilonul II prin emisiuni de titluri de stat cu maturitate ridicata, care ar rezolva si aceasta problema, impreuna cu un management mai bun al datoriei publice.

luni, 24 mai 2010

De 1 iunie, Rock pentru viaţă

Pe 1 iunie, de Ziua Copilului, în Piaţa Constituţiei, Fundaţia “Salvaţi-vă Îngerii” va organiza un concert caritabil în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti şi cu sprijinul Fundaţiei Vodafone România.

Mihai Mărgineanu, Les Elephants Bizarres, Vunk, Sarmalele Reci, Taxi, Viţa-de-Vie, VH2, Compact, Proconsul, Bere Gratis, Voltaj, Ştefan Bănică Jr., Iris, Dida Drăgan şi Corul Allegretto se vor reuni într-un concert special, intitulat „Rock pentru Viaţă”, pentru a sprijini iniţiativa Fundaţiei „Salvaţi-vă Îngerii” de strângere de fonduri destinată construirii noului spital de pediatrie Marie Curie.
“De ziua lor, dorim să oferim un cadou minunat copiilor, un nou spital care să poată asigura tratamentele pediatrice necesare, la cel mai înalt nivel de competenţă şi condiţii medicale”, declară Liana Stanciu unul dintre cei mai activi susţinători ai acestui proiect.
Noul spital va fi amplasat pe un teren aflat în proprietatea Primăriei Sector 4, Bucureşti şi dat în folosinţa Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Maria Sklodowska Curie”. Este vorba de construcţia unui ansamblu spitalicesc format dintr-un corp de spital în conexiune cu spitalul actual, cu 274 de paturi spitalizare continuă, un centru de cercetări medicale şi un centru de conferinţe, un hotel pentru parinţi şi un restaurant dedicat atât părinţilor, cât şi corpului medical.
Corpul de spital va avea avea următoarele secţii de spitalizare: bloc operator ortopedie, chirurgie toracică şi oncologică, chirurgie neonatală, neurochirurgie, cardiochirurgie, secţie de ATI – compartiment trezire, secţie de Terapie Intensivă Neurochirurgicală şi Cardiacă, laborator cateterism cardiac, secţie de hematologie, oncologie şi transplant medular, radioterapie, secţie imagistică şi radiologie, secţie laborator clinic şi farmacie clinică.
Noua aripă, împreună cu spitalul actual, vor asigura tratamente complexe acoperind toată gama de afecţiuni care în prezent necesită tratamente în afara ţării, de aceea construirea acestui spital reprezintă o necesitate pentru România. Deşi se fac încercări de a reduce mortalitatea neonatală şi pediatrică, România este din păcate în fruntea oricăror statistici privind mortalitatea neonatală şi pediatrică în Comunitatea Europeană. “Dorim să oferim condiţii de lucru deosebite medicilor cu adevărat pregătiţi să practice cea mai frumoasă meserie, într-un respect faţă de actul medical şi faţă de pacienţii noştrii”, a afirmat Dr. Cătălin Cîrstoveanu, coordonator proiect.


marți, 18 mai 2010

Comunicat Mediasind - grevă 19.05.2010

Federatia Româna a Jurnalistilor MediaSind se solidarizeaza si va participa la actiunile de protest organizate mâine în Capitala de catre toate confederatiile sindicale reprezentative la nivel national.

FRJ MediaSind considera ca sacrificarea drepturilor membrilor de sindicat reprezinta o masura ilegala care încalca Constitutia României, Codul Muncii, Contractele colective de munca si celelalte norme interne si internationale din domeniul raporturilor de munca.

FRJ MediaSind sustine ca, pentru iesirea din criza economica, Guvernul trebuie sa negocieze cu partenerii sociali un real plan de relansare a economiei care sa cuprinda masuri de relaxare fiscala, diminuarea evaziunii fiscale, reducerea cheltuielilor de achizitii, transparenta licitatiilor, reducerea deplasarilor, a indemnizatiilor de conducere si a altor drepturi gen sporuri pe care le primeste personalul de conducere din institutiile de stat, recuperarea de la societatile de stat a sumelor care, anul trecut, s-au cheltuit nejustificat, etc. Acestea sunt câteva solutii care pot sa fie aplicate fara sa fie reduse drepturile membrilor de sindicat. De asemenea, orice masura care vizeaza angajatii trebuie să fie însotita de scheme ocupationale, de crearea de noi locuri de muncă.

In consecinta, Federatia Româna a Jurnalistilor MediaSind solicita celor peste 9000 de membri afiliati sa participe la actiunile de protest demarate împotriva Guvernului României si sa sustina urmatoarele revendicari:

1. Cresterea salariului minim pe economie garantat în plata la 705 lei.

2. Aplicarea acordului semnat între Guvern si sindicate pentru cresterea salariului minim pâna la atingerea valorii de 50% din salariul mediu brut pe economie.

3. Vârsta maxima de pensionare sa fie de 63 de ani.

4. Neimpozitarea tichetelor de masa.

5. Renuntarea la masura reducerii cu 15% a pensiilor.

6. Renuntarea la masura de reducere a salariilor cu 25%.

7. Combaterea reala a evaziunii fiscale si a coruptiei.

8. Suspendarea transferului de alocatii de la sistemul public de pensii catre cel privat.

9. Scaderea TVA pentru produse si servicii de stricta necesitate si cresterea TVA la produsele de lux.

10. Crearea de noi locuri de munca în paralel cu mentinerea masurilor de protectie sociala pentru categoriile defavorizate.

11. Depolitizarea institutiilor publice centrale si locale si a agentilor economici cu capital majoritar de stat.

vineri, 7 mai 2010

Reactia ACPR: "Chiar dacă este dureros, şi sectorul de stat trebuia să plătească preţul crizei aşa cum mediul privat a făcut-o deja"

Alianţa Confederaţiilor Patronale din România consideră că măsura de scădere a salariilor bugetarilor şi a celorlalte cheltuieli publice, deşi dramatică, este preferabilă alternativei de creştere a taxelor şi impozitelor. Suprataxarea ar spori şomajul imediat cu 5-6 procente şi ar arunca economia într-un blocaj imposibil de depăşit.
Reducerea cheltuielilor bugetare trebuia făcută cu mult timp înainte pentru a nu se ajunge la o situaţie limită. Făcute acum, în al 12-lea ceas, aceste reduceri trebuie însoţite de o justă cheltuire a banului public în toate sectoarele, precum şi de o politică de investiţii care să permită recuperarea economică. Guvernul trebuie să gândească scăderea cheltuielilor publice ca pe o măsură de însănătoşire a mediului economic care, însă, nu poate reface singură fluxul normal al circuitelor, ci are nevoie de încurajarea mediului de afaceri, lipsit până acum de iniţiative concrete anti-criză.
Chiar dacă este dureros, şi sectorul de stat trebuia să plătească preţul crizei aşa cum mediul privat a făcut-o deja începând cu anul 2009. Acum există premizele unei ieşiri din criză, cu condiţia ca economiile făcute la buget să se concretizeze în plata datoriilor statului către companiile private şi în investiţii care să declanşeze producţia în economia pe orizontală.
Cifra de afaceri din industria românească pe total (piaţa internă şi piaţa externă) dă deja semne de revenire, în luna martie aceasta crescând cu 6,9% faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi cu încurajatoarea cifră de 22,8% faţă de februarie 2010. Acest trend al recuperării producţiei din sectorul privat va fi încurajat de reducerea cheltuielilor bugetare, ceea ce ne poate aduce primul semn al relansării pentru economia românească.

joi, 6 mai 2010

INS: Câştigul salarial mediu în luna martie 2010 a crescut cu între 10-13% in activitatea de poştă şi de curierat (sic!)

Potrivit INS, cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:
- cu 35,1% în fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 34,7% în intermedieri financiare;
- între 22% şi 25% în activităţi de fabricarea altor produse din minerale nemetalice, extracţia cărbunelui superior şi inferior, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale;
- între 13% şi 19% în captarea, tratarea si distribuţia apei, fabricarea echipamentelor electrice, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, colectarea şi epurarea apelor uzate, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale);
- între 10% şi 13% în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), activităţi de editare, activităţi de poştă şi de curier, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, prelucrarea lemnului (inclusiv fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea băuturilor, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice.

luni, 3 mai 2010

Studiu GfK Omnibus: Biserica, în topul preferinţelor pentru direcţionarea a 2% din impozitul pe venit

Doar 60% dintre persoanele care câştigă venituri din diverse surse ştiu despre posibilitatea redirecţionării a 2% din impozitul pe venit către o organizaţie non-profit. Acestea sunt mai degrabă persoane din mediul urban cu educaţie superioară şi venituri mai mari.
Deşi cunosc generic posibilitatea redirecţionării celor 2% din impozitul pe venit, doar ceva mai mult de jumătate dintre aceste persoane au şi acţionat în această direcţie în 2009 (56%). În topul beneficiarilor se află biserica sau fundaţiile bisericeşti - 29% din cei care au redirecţionat. La o distanţă apreciabilă se situează SMURD (10%), Salvaţi copiii (9%), Copii în dificultate (6%) şi Crucea Roşie (aproximativ 6%). De asemenea, aproximativ 8% dintre persoane au redirecţionat 2% din impozitul pe venit către diverse şcoli sau fundaţii care sprijină educaţia sau cultura.
De departe criteriul care a stat la baza alegerii unei organizaţii către care să orienteze cele 2 procente din impozitul pe venit în 2009 este recomandarea - fie din partea familiei, prietenilor sau cunoștințelor, fie din partea companiei la care lucrează – aproape 2 treimi dintre cei chestionaţi optând pentru una dintre cele două variante. Există însă şi în jur de 15% dintre persoane care s-au documentat şi au decis singure organizaţia după anumite criterii. Pentru alte 6% dintre persoane organizaţia a fost impusă de către compania la care lucrează.
Principalele motive menţionate de către cei care nu au redirecţionat 2% din impozit în 2009 sunt fie lipsa de interes (28%), fie lipsa unui venit în 2009 (26%). Alte persoane invocă necunoaşterea procedurii de redirecţionare (15%), lipsa de încredere în ONG-uri (8%) sau faptul că nimeni nu le-a solicitat acest lucru (7%).
Intenţia de redirecționare a 2% din impozitul pe venit în 2010 este la nivel declarativ sensibil mai mare faţă de anul trecut, peste trei sferturi dintre persoanele care cunosc această posibilitate spunând că vor şi acţiona în consecinţă. Ca posibili beneficiari, ierarhia este asemănătoare cu 2009, pe primul loc aflându-se biserica sau fundaţiile bisericeşti (23% dintre cei care intenţionează să redirecţioneze) urmată de organizaţiile Salvaţi Copiii (14%), SMURD (13%), Copii în dificultate (10%) şi Crucea Roşie (aproape 9%).
Pe de altă parte, gradul de notorietate al unor campanii de promovare tip 2% este destul de mic, doar aproximativ un sfert dintre persoanele care cunosc această posibilitate putând menţiona campaniile. Acest lucru arată faptul că decizia de redirecţionare este mai puternic influenţată de alţi factori decât de campaniile de promovare realizate de organizaţii şi ONG-uri.
Cele mai cunoscute campanii sunt cele derulate de Crucea Roşie (9%), Salvaţi Copiii (7%), biserici sau fundaţii bisericeşti (5%), SMURD (peste 3%) sau diverse campanii pentru copii bolnavi, menţionate de 3% dintre cei intervievaţi.
Problemele copiilor abandonaţi sau aflaţi în dificultate sensibilizează cel mai mult opinia publică, aceasta fiind de departe principala cauză pentru care persoanele intervievate doresc să fie folosiţi banii redirecţionaţi din impozit (42%). Alte cauze menţionate într-o proporţie mult mai mică sunt bătrânii abandonaţi sau afectaţi de sărăcie (10%), biserica (6%), persoane cu dizabilităţi sau protecţia mediului (câte 6% fiecare). Pe de altă parte, combaterea violenţei în familie sau ajutorarea persoanelor infectate cu HIV/ SIDA sunt considerate prioritare de mai puţin de 2% dintre persoanele intervievate.
Informaţiile provin din studiul GfK Omnibus realizat în luna martie 2010, pe un eşantion de 426 de persoane din mediul urban şi rural care câştigă venituri din salarii sau alte surse. Rezultatele sunt reprezentative pentru populaţia României în vârstă de 18 ani şi peste.

duminică, 2 mai 2010

3 mai 2010: FRJ MediaSind cere groparilor presei să înceteze subminarea industriei de media

A devenit o cutumă ca în fiecare an, de Ziua Libertăţii de exprimare, de Ziua Presei (3 mai), să facem un bilanţ cu bunele şi relele din acest important domeniu al democraţiei româneşti - mass-media. Din păcate, şi în acest an, constatăm că presa nu are motive de sărbatoare, având în vedere situaţia dramatică în care a ajuns din cauze externe dar, mai ales, interne. Astăzi nu mai miră pe nimeni locul ruşinos pe care este plasată România de către organismele internaţionale în ceea ce priveşte libertatea de exprimare – locul 88 alături de Bolivia, El Salvador şi Brazilia. (Potrivit raportului realizat de Freedom House, presa din România este considerată “parţial liberă”, fiind situată după Mozambic, Burkina Faso şi Croaţia însă înainte de Panama şi Peru.).

Încercarile clasei politice de a submina independenţa presei prin diverse propuneri legislative - una mai aberantă decât alta (cum ar fi legea ştirilor pozitive şi negative, depolitizarea instituţiilor publice de radio şi televiziune printr-o politizare mascată etc), menţinerea unei fiscalităţi excesive în domeniu, lipsa oricăror măsuri de sprijinire economică a industriei de media, inexistenţa unui dialog real dintre guvernanţi şi organizaţiile din presă etc., - au generat grave probleme pentru întreaga breaslă. În majoritatea statelor europene, guvernele au acordat o importanţă deosebită sprijinirii societăţilor din presă prin aplicarea unor măsuri economice concrete: TVA între 0 şi 5%, subvenţii directe pentru presă etc. pentru ca, astfel, să nu fie afectat dreptul cetăţenilor de a fi corect informaţi. În România, întâlnirile dintre reprezentanţii mass-media şi guvernanţi s-au transformat, din păcate, într-un dialog al surzilor. Iar efectul a fost devastator: zeci de publicaţii închise, peste 4 000 de jurnalişti aruncaţi în stradă ( majoritatea fără a primi plăţi compensatorii şi şomaj), presa locală a intrat în colaps economic, societăţile de difuzare a presei - în faliment iar instituţiile publice din media SRR, SRTV şi Agepres au ajuns la limita supravieţuirii, depinzând de mila guvernului.

Dar cea mai cruntă lovitură în privinţa credibilităţii a primit-o presa chiar din interiorul său. Transformarea unor instituţii de media în organe de propagandă politică (mai ales în campania electorală), nerespectarea de către patroni a drepturilor prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass-media, a Codului Deontologic anexat, folosirea abuzivă a Contractelor de Drepturi de Autor în scop de evaziune fiscală (pentru a eluda plata datoriilor către stat şi pentru a substitui prevederile unui veritabil Contract Individual de Muncă ) sau în scop de şantaj împotriva angajaţilor care aveau curajul să-şi ceară drepturile, nu au facut decât să atârne încă o piatră de moară la independenţa şi credibilitatea actului jurnalistic.

În consecinţă, Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind nu poate să considere Ziua Presei o sărbătoare. Pentru ca aceasta să nu se transforme într-un prohod, FRJ MediaSind face un apel către groparii presei - clasa politică, unii patroni, grupuri de interese şi anumiţi jurnalişti - să înceteze subminarea industriei de media. Altfel, libertatea de exprimare riscă să
devină o frumoasă amintire.