Micile cooperative agricole nu au succes

În ţara în care se face agricultură pe cont propriu,

Micile cooperative agricole nu au succes

După mai bine de 20 de ani de fărâmiţare a patrimoniului agricol românesc, cooperativele şi asociaţiile de producători de nivel mic şi mediu se lasă încă aşteptate. Vidul legislativ, absenţa camerelor agricole şi munca în interes propriu fac din performanţa de vârf în agricultură o adevărată fata morgana. Cooperativa continuă să rămână un subiect tabu pe meleagurile noastre, şi din cauza traumelor istorice, şi a unei lipse de încredere în viitor. Pentru a-şi fructifica potentialul, fermierii noştri trebuie să se rupă de agricultura de subzistenţă şi să treacă la una de mare productivitate. Destul de greu, suntem de părere, de vreme ce transformarea este greoaie iar mentalităţile înţepenite.
Franţa bate România când vine vorba de eficienţă în asociere
Ţara noastră deţine circa 1.050.000 de exploataţii subvenţionate, conform datelor Ministerului Agriculturii, din care aproape 980.000 sunt parcele mai mici de 10 hectare fiecare. Neproductiv şi necompetitiv în comparaţie cu Franţa, spre exemplu, acolo unde nouă din zece agricultori sunt membri ai unei cooperative. Din cele 680.000 de exploataţii agricole franceze, 90% sunt membre cel putin a unei forme asociative. România, pe de altă parte, se luptă cu o evaziune fiscală majoră în agricultură şi nu duce lipsă de teren arabil nelucrat, în timp ce modelul cooperatist francez aduce profit prin domeniile colectării şi comercializării produselor agricole, precum şi al prelucrării. Şapte sectoare de profil din Franţa reprezinta 94% din activitatile de prelucrare şi procesare a laptelui, abatoarele, producţia de furaje combinate, prelucrarea legumelor şi fructelor, prelucrarea sfeclei de zahăr, activităţile de vinificaţie şi distilare, cât şi activităţile de aprovizionare, servicii diverse, inclusiv în domeniul financiar-bancar.
Gândirea învechită trage în jos potenţialul de dezvoltare
Problema mentalităţii este una foarte importantă. Majoritatea agricultorilor români muncesc pe cont propriu, chiar dacă întâmpină nenumărate greutăţi. Micii fermieri se feresc să se asocieze, îndeosebi cei mai în vârstă, din cauza situaţiilor din trecut. Aceştia nu vor să priceapă că, în momentul în care se asociază, pot beneficia de anumite facilităţi atât la nivelul producţiei, cât şi la accesarea de fonduri. Prin asociere se pot rezolva atât problema productivităţii, cât şi a transportului, a comercializării, a obţinerii de ajutoare băneşti pentru însămânţare, munca pământului, obţinere de fonduri etc. Asocierea i-ar scuti de foarte multe greutăţi pe agricultori, cum ar fi discounturile de care se pot bucura la cumpărarea de seminţe sau îngrăşăminte. Astfel, în momentul în care fac parte dintr-o asociaţie, valoarea comenzii va fi mai mare, automat şi cei de la care vor fi cumpărate acestea vor înregistra destul profit încât să mai lase din preţ. Ori în clipa de faţă, individual vorbind, micii producători sunt la mână transportatorilor şi a celor care le comercializează marfa, aceştia dictând, de fapt, preţurile pieţei. Este dificil să umbli cu mai multe contracte şi o asociere ar fi mult mai recomandată, mai ales la transport unde ar putea fi mai mulţi oameni pe un sigur contract, sunt de părere specialiştii.
Fermierii neaoşi vad o piedică în constituirea cooperativelor agricole şi din obţinerea şi furnizarea de documente pentru a demonstra productivitatea pe care o au. Fără hartiile necesare, agricultorii dovedesc cu greu provenienţa mărfurilor, eludând astfel Fiscul. O parte din vină o au şi comercianţii care, atunci când cumpără de la ţărani, nu o fac în baza facurilor fiscale, astfel aceştia nefiind capabili să dovedească valoarea productivităţii pe care legea o impune pentru a face parte dintr-o asociaţie.
Celelalte ţări UE nu bat pasul pe loc
În Italia, cooperativele agricole sunt dezvoltate în sectoarele de procesare a laptelui (40%), strugurilor (22,1%), urmate de cooperativele de prelucrare a legumelor, de procesare a măslinelor şi alte forme. În Germania, cooperativele se organizează în domenii precum aprovizionare-comercializare, mai exact producţia şi comercializarea laptelui şi a produselor lactate, cooperative pentru comercializarea cărnii şi a produselor din carne, cooperative cu specific viticol, cooperative cu stocare frigorifică, cooperative de exploatare a terenurilor etc. Legislaţia cooperatistă din Spania a fost revizuită prin Legea generală a cooperativelor din 1987, care defineşte ca domenii de activitate următoarele: „achizitionarea şi producerea” corespunzatoare, în scopul obţinerii de produse de origine vegetală şi animală, conservarea, transformarea, distribuirea şi comercializarea produselor ce provin din activitatea cooperativei, achiziţionarea, lotizarea şi ameliorarea terenurilor destinate activităţilor agricole.

cooperative      camere agricole            UE       mentalitati         CAP    performanta in agricultura

Comunicat FBI - La cinci ani de la dispariţia fostului agent FBI Robert A. Levinson se oferă recompensă pentru orice informaţie utilă

Săptămâna aceasta, la cinci ani de la dispariţia lui Robert A. Levinson, Biroul Federal de Investigaţii (FBI) anunţă acordarea unei recompense în valoare de până la 1.000.000 de dolari pentru informaţii care ar conduce la localizarea în siguranţă, recuperarea şi aducerea sa în ţară.
Robert Levinson, care va împlini 64 de ani pe 10 martie, este un fost angajat al Guvernului american care a lucrat timp de 28 de ani în cadrul Departamentului Justiţiei, inclusiv în cadrul Biroului Federal de Investigaţii şi al Agenţiei Antidrog Americane (DEA). În data de 8 martie 2007, Robert A. Levinson a călătorit în insula Kish, în calitate de detectiv particular şi de la dispariţia sa, în data de 9 martie 2007, nu a mai fost văzut public şi nu au mai existat informaţii despre el. FBI are sarcina de a ancheta infracţiunile ale căror victime sunt cetăţeni americani aflaţi în străinătate şi din 2007 desfăşoară o anchetă pentru a-l găsi pe Robert A. Levinson.
„La cinci ani de la dispariţia lui Bob, FBI continuă să urmeze toate pistele privind răpirea şi reţinerea sa ca prizonier”, a declarat James W. McJunkin, director adjunct al Diviziei de operaţiuni din Washington a FBI. „Ne angajăm să îl aducem în siguranţă pe Bob acasă, la familia lui. Sperăm că această recompensă va încuraja orice persoană care deţine informaţii despre Bob sau despre răpitorii săi să contacteze FBI, indiferent cât de lipsite de importanţă ar părea acele informaţii. FBI este interesat de orice informaţii legate de perioada cuprinsă între momentul dispariţiei sale, pe insula Kish, în Iran şi acest moment.”
În urmă cu un an, secretarul de stat al SUA a declarat că Guvernul SUA a primit indicii că Robert A. Levinson este ţinut ostatic de un grup în sud-vestul Asiei. Această zonă include regiunile de graniţă cu Afganistanul, Iranul şi Pakistanul. Cu toate acestea, identitatea răpitorilor rămâne necunoscută.
Săptămâna aceasta se lansează o campanie publicitară în sud-vestul Asiei pentru a creşte conştientizarea populaţiei cu privire la răpirea lui Levinson, pentru a anunţa recompensa în valoare de 1.000.000 de dolari şi a solicita informaţii. Se vor folosi panouri publicitare, spoturi radio şi fluturaşi pentru a promova recompensa şi ancheta. Se va pune la dispoziţia ascultătorilor şi telespectatorilor din regiune un număr de telefon la care să poată furniza informaţii păstrându-şi anonimatul.
FBI a publicat informaţii referitoare la recompensă şi fotografii ale lui Robert A. Levinson pe pagina de „Răpiri şi persoane dispărute” a site-ului FBI.gov. Încurajăm toate persoanele care deţin informaţii despre Robert Levinson sau răpitorii săi să contacteze FBI la https://tips.fbi.gov. Informaţiile sunt confidenţiale şi pot fi furnizate sub protecţia anonimatului.
Pentru mai multe informaţii despre Robert A. Levinson, vizitaţi pagina http://www.fbi.gov/news/stories/2012/march/levinson/levinson

Sa fii avut oare Igas dreptate? Sa stie ceva marita conducere a tarii si sa nu ne spuna?

Circula zilele acestea de pe la "bajetzi", un document destul de interesant (in facsimil, mai jos). Mai marii giurgiuveni isi pun in garda oamenii. Sa ne panicam sau nu?

JAFUL DE LA ROSIA MONTANA E MULT MAI MARE DECAT NE INCHIPUIM!!!

Nu putem garanta sursa informatiilor.

Sursa diseminarii - Internet.

In contractul secretizat ar scrie ca tot ce le iese pe langa aur si argint e al lor pe gratis. Insa acest pe gratis este de patru ori mai valoros decat aurul si argintul!!!

E oficial! Valoarea celorlalte metale rare de la Roșia Montană e mai mare de patru ori decît cea a aurului

A lucrat vreme de peste 20 de ani la minele de la Rosia Montana, ca inginer geolog sef. Este omul care stie cel mai bine din Romania ce zacaminte sunt acolo. Si cu toate astea, niciun ministru din Romania nu a fost curios sa ii ceara opinia. Cititi mai jos ce crede specialistul Aurel Suntimbrean despre proiectul Rosia Montana.

Reporter: Care-i cea mai mare problema a proiectului Rosia Montana?
Aurel Suntimbrean: Discutiile nesfarsite in necunostinta de cauza. Nu am vazut niciun specialist, un geolog, un miner, un inginer de preparare, care sa discute problema cum trebuie. Trebuie sa analizeze specialistii. Sa se faca dezbateri televizate cu specialisti, nu sa vorbeasca oricine.

Rep.: Unul dintre specialisti sunteti dumneavoastra…
A.S.: Am pretentia, si mi-e jena ca o afirm, ca sunt cel care cunoaste cel mai bine zacamantul de la Rosia Montana.

Rep.: Cat aur este acolo?
A.S.: Aur este mult. As vrea sa va spun ca zacamantul de la Rosia Montana ii un unicat. Astazi, daca merg cu dumneata la Rosia Montana si dezlipim o bucata de roca cu tarnacopul, o macinam si spalam acel macinis cu apa, obtinem aur.

Rep.: Dar foarte putin, banuiesc.
A.S.: Da, dar la nivelul tarnacopului. Mii de ani oameni asa au trait, la nivelul tarnacopului si al lopetii. Azi un gram, maine zece, poimaine nimic. Acum, trebuie sa stiti ca cei de la Gold Corporation exagereaza in privinta cantitatii de aur pe care cica o vor extrage.

Rep.: Dar de ce sa spuna ca e mai mult aur decat in realitate?
A.S.: Nu stiu, banuiesc ca au interese pe bursa. in muntele Cetate si in muntele Carnic sunt evaluate 180 de milioane de tone de minereu. De ce spun asta? Ei au cumparat documentatia noastra, situatia zacamantului de la Rosia Montana, facuta in 1985. Documentatia a fost facuta sub semnatura mea, eram inginer-sef, aveam ultima semnatura. Documentatia facea o evaluare de 30 milioane tone de minereu, cu 1,05 – 1,1 grame de aur pe tona de minereu. Ei, pe baza documentatiei noastre, au recalculat ca zacamant ar fi 218 milioane de tone de minereu din care se pot recupera 300 tone de aur si 1600 tone de argint. Eu la o discutie cu planurile pe masa, pot sa le arat ca zacamintele aurifere de la Rosia Montana sunt distribuite pe verticala. Zonele cele mai bogate au fost si sunt la suprafata si cu cat cobori, continutul in aur scade. La muntele Cetate, daca la suprafata continutul e de 3 grame, la o adancime de 300 metri ajunge la 0,5 – 0,4 – 0,3 grame pe tona de minereu. Va dati seama ce diferenta? S-ar putea sa aiba surprize…

Rep.: An muntii astia care vor fi rasi de pe suprafata pamantului e doar aur si argint, nu mai sunt cumva si alte metale rare?
A.S.: As vrea sa va dau doar niste date, pe care le am si in fata. in 1970, uzina de la Baia Mare a extras din concentratele noastre: seleniu, indiu, galiu. in 1962, Icechim din Bucuresti, evidentieaza prezenta germaniului, 20 de grame pe tona de minereu. in 1973 am recoltat din cariera din muntele Cetate o proba de 350 kilograme de zacamant si am trimis-o la analiza la Institutul de Cercetari din Baia Mare. Vreau sa va prezint cateva din metale identificate: aur – 1,5 grame pe tona, argint – 11, 7 grame pe tona, arseniu – 5000 grame pe tona, titan – 1000 grame pe tona, molibden – 10 grame pe tona, vanadiu – 2500 grame pe tona, nichel – 30 de grame pe tona, crom – 50 grame pe tona, cobalt – 30 grame pe tona, galiu – 300 grame pe tona. Aceste probe si rezultate se afla in documentatia pe care RMCG-ul a cumparat-o de la Agentia Nationala de Resurse Minerale.

Rep.: Aceste metale rare le vor extrage fara sa plateasca nimic?
A.S.: Nimeni nu vorbeste despre ele. in orice discutie se vorbeste de 300 tone de aur, 1600 de tone de argint. De aceste metale nu vorbeste absolut nimeni. Din anumite informatii, in contractul de concesiune secretizat se spune ca orice metal in plus recuperat intra in beneficiul celui care exploateaza zacamantul.

Rep.: Pfaaai de capul meu! Dar, ca pret, care sunt mai valoroase, tonele de aur si argint sau si mai multele tone din celelalte metale?
A.S.: Cantitatile din celelalte metale sunt mai valoroase decat cele 300 tone de aur si cele 1600 tone de argint. intr-un document intocmit de un grup de profesori de la ASE – Bucuresti se spune, pe calcule, nu pe povesti, ca valoarea celorlalte metale rare de la Rosia Montana e mai mare de patru ori decat valoarea aurului si argintului de acolo.

Rep.: Pe langa aceste alte metale rare, mai e si problema patrimoniului cultural, care nu se poate cuantifica in valute.
A.S.: Absolut. Sunt sapte biserici: una greco-catolica in Rosia, de la 1741, apoi una ortodoxa, de la 1620, biserica ortodoxa din Corna, de la 1710, biserica greco-catolica din Corna, de pe la 1846 si restul biserici maghiare, de pe la 1850. Ar fi multe de povestit. Familia Gritta, o mare familie, renumita in toti Apusenii, cu Mihaila Gritta, care a trait intre 1762-1837 si care a gasit in galeria lui proprie 1700 kilograme de aur. Cu acest aur a facut sapte biserici si sapte scoli confesionale in Muntii Apuseni. Cine mai face asa ceva azi? Noi cica vom scoate 300 tone de aur, cu pretul caruia vom rade de pe fata pamantului doua localitati cu tot patrimoniul lor cultural-istoric, cu sapte biserici vechi, cu galerii romane unice in Europa, care pot fi vizitate in frac si cu pantofi cu lac, atat de bine-s amenajate si pastrate.

Cod roşu de chiciură? Iarna ca-n '54?

Posibil cod roşu de chiciură a spus azi Traian Igaş. ANMH il contrayice. Aşteptăm veşti de la Guvern. ANMH o dă pe cod galben iar alte surse pe portocaliu. Vine iarna ca in '54?

OBIECT LUMINOS PE CERUL NOPTII

Ii rog insistent pe cei care detin probe foto din noaptea de 23 spre 24.11.2011, precum si dintre 31.12.2011 - 01.01.2012, cu un obiect zburator de culoare portocalie, sferic, cu traiectorie ciudata, sa le trimita pe adresa mea de e-mail.

Iata ce am reusit eu sa surprind: