Abia am descoperit genomul...

La început a fost selecţia soiului cel mai productiv de grâu, activitate practicată de vechii agricultori. Apoi s-a trecut la hibridare, pentru ca, în zilele noastre, să se ajungă la tehnologii foarte avansate de mutare a unor caracteristici specifice ale plantelor şi animalelor prin intermediul biotehnologiilor.

Ne jucăm oare de-a Dumnezeu? Avem oare capacitatea de înţelegere necesară de a ne feri de adevăraţii monştri pe care îi putem crea? În altă ordine de idei, cu ceva timp în urmă discutam cu dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) despre ceea ce înseamnă fenomenul OMG. Vestitul cercetător a descris această „joacă cu focul“ într-un mod foarte simplist dar foarte corect, cuvintele sale răsunând şi acum în mintea mea: „Abia am descoperit genomul uman. Nu cunoaştem însă cum funcţionează. Dacă vreţi, este ca şi când am avea în faţă alfabetul japonez, cu fonemele şi ideogramele sale, însă nu am avea absolut nicio idee despre ceea ce reprezintă.“

Rămânând pe acelaşi făgaş, dacă ar fi să amintim aici de lupta surdă dintre producătorii de soia modificată genetic, companiile producătoare de pesticide şi erbicide, societatea civilă şi autorităţi, primii susţin fără putinţă de tăgadă că soia modificată genetic nu prezintă niciun pericol pentru sănătatea umană şi animală.

Oare? Nu aş fi putut răspunde fără să fi discutat, în prealabil, cu un specialist în acest domeniu. Este vorba tot de dr. Gheorghe Mencinicopschi. Domnia sa a clarificat pentru noi acest aspect „Dacă am consuma doar soia modificată genetic, riscul de a dezvolta ulterior o problemă de sănătate este mic. Însă, consumul de produse secundare, precum laptele bovinelor hrănite cu şroturi de soia modificată genetic, carnea lor etc., este mult mai periculos datorită posibilităţii apariţiei de schimbări la nivel celular, schimbări care, din păcate, şi-ar putea arăta efectele abia după mulţi ani.“

Am ţinut să menţionez acest aspect tocmai pentru a nu fi acuzat de rea intenţie. Părerea mea, cel puţin de această dată, nu este relevantă. Oricum, semnale de alarmă sunt trase de tot mai mulţi specialişti în domeniu. Că este vorba de interesele companiilor producătoare de pesticide şi insecticide, că este vorba de interesul firmelor producătoare de OMG-uri un lucru este cert - doar timpul ne va arăta dacă am deschis cutia Pandorei sau am dat o mână de ajutor la oprirea foametei pe glob. Şi aici ar fi mult de discutat. Sunt ţări din lumea a treia care au refuzat ajutoarele alimentare care aveau ca bază OMG-urile.

În final, nu trebuie să omitem faptul că atât eu, precum şi alţi consumatori de produse pe bază de soia, am fost păcăliţi de către anumiţi comercianţi şi fabricanţi de astfel de alimente. Fie că am consumat şniţele de soia sau batoane energizante care conţin lecitină din soia ori produse de post, nu a existat o etichetare corectă care să ne informeze că sunt produse alimentare care au la bază OMG. Chiar dacă la noi în ţară există legislaţie care reglementează etichetarea OMG-urilor, aceasta nu este respectată.

În final, de tot „hazul“ a fost o situaţie observată de un bun prieten de-al meu într-un hipermaket românesc. Concret, un britanic aflat în vizită pe la noi a achiziţionat produse alimentare care au la bază OMG şi nu a fost conştient de lucrul pe care îl face, din cauză că pe etichetă nu a fost menţionata acest detaliu „minor“ . Noroc cu acest amic de-al meu... Nu-i aşa că Românica noastră-i tare?