Înaintea tuturor

Chiar dacă am renunțat de bunăvoie la un proiect media, asta nu înseamnă că am pierdut gustul exclusivităților: https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=911320852241883&substory_index=0&id=100000919310116&ref=bookmark

Micile cooperative agricole nu au succes

În ţara în care se face agricultură pe cont propriu,

Micile cooperative agricole nu au succes

După mai bine de 20 de ani de fărâmiţare a patrimoniului agricol românesc, cooperativele şi asociaţiile de producători de nivel mic şi mediu se lasă încă aşteptate. Vidul legislativ, absenţa camerelor agricole şi munca în interes propriu fac din performanţa de vârf în agricultură o adevărată fata morgana. Cooperativa continuă să rămână un subiect tabu pe meleagurile noastre, şi din cauza traumelor istorice, şi a unei lipse de încredere în viitor. Pentru a-şi fructifica potentialul, fermierii noştri trebuie să se rupă de agricultura de subzistenţă şi să treacă la una de mare productivitate. Destul de greu, suntem de părere, de vreme ce transformarea este greoaie iar mentalităţile înţepenite.
Franţa bate România când vine vorba de eficienţă în asociere
Ţara noastră deţine circa 1.050.000 de exploataţii subvenţionate, conform datelor Ministerului Agriculturii, din care aproape 980.000 sunt parcele mai mici de 10 hectare fiecare. Neproductiv şi necompetitiv în comparaţie cu Franţa, spre exemplu, acolo unde nouă din zece agricultori sunt membri ai unei cooperative. Din cele 680.000 de exploataţii agricole franceze, 90% sunt membre cel putin a unei forme asociative. România, pe de altă parte, se luptă cu o evaziune fiscală majoră în agricultură şi nu duce lipsă de teren arabil nelucrat, în timp ce modelul cooperatist francez aduce profit prin domeniile colectării şi comercializării produselor agricole, precum şi al prelucrării. Şapte sectoare de profil din Franţa reprezinta 94% din activitatile de prelucrare şi procesare a laptelui, abatoarele, producţia de furaje combinate, prelucrarea legumelor şi fructelor, prelucrarea sfeclei de zahăr, activităţile de vinificaţie şi distilare, cât şi activităţile de aprovizionare, servicii diverse, inclusiv în domeniul financiar-bancar.
Gândirea învechită trage în jos potenţialul de dezvoltare
Problema mentalităţii este una foarte importantă. Majoritatea agricultorilor români muncesc pe cont propriu, chiar dacă întâmpină nenumărate greutăţi. Micii fermieri se feresc să se asocieze, îndeosebi cei mai în vârstă, din cauza situaţiilor din trecut. Aceştia nu vor să priceapă că, în momentul în care se asociază, pot beneficia de anumite facilităţi atât la nivelul producţiei, cât şi la accesarea de fonduri. Prin asociere se pot rezolva atât problema productivităţii, cât şi a transportului, a comercializării, a obţinerii de ajutoare băneşti pentru însămânţare, munca pământului, obţinere de fonduri etc. Asocierea i-ar scuti de foarte multe greutăţi pe agricultori, cum ar fi discounturile de care se pot bucura la cumpărarea de seminţe sau îngrăşăminte. Astfel, în momentul în care fac parte dintr-o asociaţie, valoarea comenzii va fi mai mare, automat şi cei de la care vor fi cumpărate acestea vor înregistra destul profit încât să mai lase din preţ. Ori în clipa de faţă, individual vorbind, micii producători sunt la mână transportatorilor şi a celor care le comercializează marfa, aceştia dictând, de fapt, preţurile pieţei. Este dificil să umbli cu mai multe contracte şi o asociere ar fi mult mai recomandată, mai ales la transport unde ar putea fi mai mulţi oameni pe un sigur contract, sunt de părere specialiştii.
Fermierii neaoşi vad o piedică în constituirea cooperativelor agricole şi din obţinerea şi furnizarea de documente pentru a demonstra productivitatea pe care o au. Fără hartiile necesare, agricultorii dovedesc cu greu provenienţa mărfurilor, eludând astfel Fiscul. O parte din vină o au şi comercianţii care, atunci când cumpără de la ţărani, nu o fac în baza facurilor fiscale, astfel aceştia nefiind capabili să dovedească valoarea productivităţii pe care legea o impune pentru a face parte dintr-o asociaţie.
Celelalte ţări UE nu bat pasul pe loc
În Italia, cooperativele agricole sunt dezvoltate în sectoarele de procesare a laptelui (40%), strugurilor (22,1%), urmate de cooperativele de prelucrare a legumelor, de procesare a măslinelor şi alte forme. În Germania, cooperativele se organizează în domenii precum aprovizionare-comercializare, mai exact producţia şi comercializarea laptelui şi a produselor lactate, cooperative pentru comercializarea cărnii şi a produselor din carne, cooperative cu specific viticol, cooperative cu stocare frigorifică, cooperative de exploatare a terenurilor etc. Legislaţia cooperatistă din Spania a fost revizuită prin Legea generală a cooperativelor din 1987, care defineşte ca domenii de activitate următoarele: „achizitionarea şi producerea” corespunzatoare, în scopul obţinerii de produse de origine vegetală şi animală, conservarea, transformarea, distribuirea şi comercializarea produselor ce provin din activitatea cooperativei, achiziţionarea, lotizarea şi ameliorarea terenurilor destinate activităţilor agricole.

cooperative      camere agricole            UE       mentalitati         CAP    performanta in agricultura

Comunicat FBI - La cinci ani de la dispariţia fostului agent FBI Robert A. Levinson se oferă recompensă pentru orice informaţie utilă

Săptămâna aceasta, la cinci ani de la dispariţia lui Robert A. Levinson, Biroul Federal de Investigaţii (FBI) anunţă acordarea unei recompense în valoare de până la 1.000.000 de dolari pentru informaţii care ar conduce la localizarea în siguranţă, recuperarea şi aducerea sa în ţară.
Robert Levinson, care va împlini 64 de ani pe 10 martie, este un fost angajat al Guvernului american care a lucrat timp de 28 de ani în cadrul Departamentului Justiţiei, inclusiv în cadrul Biroului Federal de Investigaţii şi al Agenţiei Antidrog Americane (DEA). În data de 8 martie 2007, Robert A. Levinson a călătorit în insula Kish, în calitate de detectiv particular şi de la dispariţia sa, în data de 9 martie 2007, nu a mai fost văzut public şi nu au mai existat informaţii despre el. FBI are sarcina de a ancheta infracţiunile ale căror victime sunt cetăţeni americani aflaţi în străinătate şi din 2007 desfăşoară o anchetă pentru a-l găsi pe Robert A. Levinson.
„La cinci ani de la dispariţia lui Bob, FBI continuă să urmeze toate pistele privind răpirea şi reţinerea sa ca prizonier”, a declarat James W. McJunkin, director adjunct al Diviziei de operaţiuni din Washington a FBI. „Ne angajăm să îl aducem în siguranţă pe Bob acasă, la familia lui. Sperăm că această recompensă va încuraja orice persoană care deţine informaţii despre Bob sau despre răpitorii săi să contacteze FBI, indiferent cât de lipsite de importanţă ar părea acele informaţii. FBI este interesat de orice informaţii legate de perioada cuprinsă între momentul dispariţiei sale, pe insula Kish, în Iran şi acest moment.”
În urmă cu un an, secretarul de stat al SUA a declarat că Guvernul SUA a primit indicii că Robert A. Levinson este ţinut ostatic de un grup în sud-vestul Asiei. Această zonă include regiunile de graniţă cu Afganistanul, Iranul şi Pakistanul. Cu toate acestea, identitatea răpitorilor rămâne necunoscută.
Săptămâna aceasta se lansează o campanie publicitară în sud-vestul Asiei pentru a creşte conştientizarea populaţiei cu privire la răpirea lui Levinson, pentru a anunţa recompensa în valoare de 1.000.000 de dolari şi a solicita informaţii. Se vor folosi panouri publicitare, spoturi radio şi fluturaşi pentru a promova recompensa şi ancheta. Se va pune la dispoziţia ascultătorilor şi telespectatorilor din regiune un număr de telefon la care să poată furniza informaţii păstrându-şi anonimatul.
FBI a publicat informaţii referitoare la recompensă şi fotografii ale lui Robert A. Levinson pe pagina de „Răpiri şi persoane dispărute” a site-ului FBI.gov. Încurajăm toate persoanele care deţin informaţii despre Robert Levinson sau răpitorii săi să contacteze FBI la https://tips.fbi.gov. Informaţiile sunt confidenţiale şi pot fi furnizate sub protecţia anonimatului.
Pentru mai multe informaţii despre Robert A. Levinson, vizitaţi pagina http://www.fbi.gov/news/stories/2012/march/levinson/levinson

Sa fii avut oare Igas dreptate? Sa stie ceva marita conducere a tarii si sa nu ne spuna?

Circula zilele acestea de pe la "bajetzi", un document destul de interesant (in facsimil, mai jos). Mai marii giurgiuveni isi pun in garda oamenii. Sa ne panicam sau nu?

JAFUL DE LA ROSIA MONTANA E MULT MAI MARE DECAT NE INCHIPUIM!!!

Nu putem garanta sursa informatiilor.

Sursa diseminarii - Internet.

In contractul secretizat ar scrie ca tot ce le iese pe langa aur si argint e al lor pe gratis. Insa acest pe gratis este de patru ori mai valoros decat aurul si argintul!!!

E oficial! Valoarea celorlalte metale rare de la Roșia Montană e mai mare de patru ori decît cea a aurului

A lucrat vreme de peste 20 de ani la minele de la Rosia Montana, ca inginer geolog sef. Este omul care stie cel mai bine din Romania ce zacaminte sunt acolo. Si cu toate astea, niciun ministru din Romania nu a fost curios sa ii ceara opinia. Cititi mai jos ce crede specialistul Aurel Suntimbrean despre proiectul Rosia Montana.

Reporter: Care-i cea mai mare problema a proiectului Rosia Montana?
Aurel Suntimbrean: Discutiile nesfarsite in necunostinta de cauza. Nu am vazut niciun specialist, un geolog, un miner, un inginer de preparare, care sa discute problema cum trebuie. Trebuie sa analizeze specialistii. Sa se faca dezbateri televizate cu specialisti, nu sa vorbeasca oricine.

Rep.: Unul dintre specialisti sunteti dumneavoastra…
A.S.: Am pretentia, si mi-e jena ca o afirm, ca sunt cel care cunoaste cel mai bine zacamantul de la Rosia Montana.

Rep.: Cat aur este acolo?
A.S.: Aur este mult. As vrea sa va spun ca zacamantul de la Rosia Montana ii un unicat. Astazi, daca merg cu dumneata la Rosia Montana si dezlipim o bucata de roca cu tarnacopul, o macinam si spalam acel macinis cu apa, obtinem aur.

Rep.: Dar foarte putin, banuiesc.
A.S.: Da, dar la nivelul tarnacopului. Mii de ani oameni asa au trait, la nivelul tarnacopului si al lopetii. Azi un gram, maine zece, poimaine nimic. Acum, trebuie sa stiti ca cei de la Gold Corporation exagereaza in privinta cantitatii de aur pe care cica o vor extrage.

Rep.: Dar de ce sa spuna ca e mai mult aur decat in realitate?
A.S.: Nu stiu, banuiesc ca au interese pe bursa. in muntele Cetate si in muntele Carnic sunt evaluate 180 de milioane de tone de minereu. De ce spun asta? Ei au cumparat documentatia noastra, situatia zacamantului de la Rosia Montana, facuta in 1985. Documentatia a fost facuta sub semnatura mea, eram inginer-sef, aveam ultima semnatura. Documentatia facea o evaluare de 30 milioane tone de minereu, cu 1,05 – 1,1 grame de aur pe tona de minereu. Ei, pe baza documentatiei noastre, au recalculat ca zacamant ar fi 218 milioane de tone de minereu din care se pot recupera 300 tone de aur si 1600 tone de argint. Eu la o discutie cu planurile pe masa, pot sa le arat ca zacamintele aurifere de la Rosia Montana sunt distribuite pe verticala. Zonele cele mai bogate au fost si sunt la suprafata si cu cat cobori, continutul in aur scade. La muntele Cetate, daca la suprafata continutul e de 3 grame, la o adancime de 300 metri ajunge la 0,5 – 0,4 – 0,3 grame pe tona de minereu. Va dati seama ce diferenta? S-ar putea sa aiba surprize…

Rep.: An muntii astia care vor fi rasi de pe suprafata pamantului e doar aur si argint, nu mai sunt cumva si alte metale rare?
A.S.: As vrea sa va dau doar niste date, pe care le am si in fata. in 1970, uzina de la Baia Mare a extras din concentratele noastre: seleniu, indiu, galiu. in 1962, Icechim din Bucuresti, evidentieaza prezenta germaniului, 20 de grame pe tona de minereu. in 1973 am recoltat din cariera din muntele Cetate o proba de 350 kilograme de zacamant si am trimis-o la analiza la Institutul de Cercetari din Baia Mare. Vreau sa va prezint cateva din metale identificate: aur – 1,5 grame pe tona, argint – 11, 7 grame pe tona, arseniu – 5000 grame pe tona, titan – 1000 grame pe tona, molibden – 10 grame pe tona, vanadiu – 2500 grame pe tona, nichel – 30 de grame pe tona, crom – 50 grame pe tona, cobalt – 30 grame pe tona, galiu – 300 grame pe tona. Aceste probe si rezultate se afla in documentatia pe care RMCG-ul a cumparat-o de la Agentia Nationala de Resurse Minerale.

Rep.: Aceste metale rare le vor extrage fara sa plateasca nimic?
A.S.: Nimeni nu vorbeste despre ele. in orice discutie se vorbeste de 300 tone de aur, 1600 de tone de argint. De aceste metale nu vorbeste absolut nimeni. Din anumite informatii, in contractul de concesiune secretizat se spune ca orice metal in plus recuperat intra in beneficiul celui care exploateaza zacamantul.

Rep.: Pfaaai de capul meu! Dar, ca pret, care sunt mai valoroase, tonele de aur si argint sau si mai multele tone din celelalte metale?
A.S.: Cantitatile din celelalte metale sunt mai valoroase decat cele 300 tone de aur si cele 1600 tone de argint. intr-un document intocmit de un grup de profesori de la ASE – Bucuresti se spune, pe calcule, nu pe povesti, ca valoarea celorlalte metale rare de la Rosia Montana e mai mare de patru ori decat valoarea aurului si argintului de acolo.

Rep.: Pe langa aceste alte metale rare, mai e si problema patrimoniului cultural, care nu se poate cuantifica in valute.
A.S.: Absolut. Sunt sapte biserici: una greco-catolica in Rosia, de la 1741, apoi una ortodoxa, de la 1620, biserica ortodoxa din Corna, de la 1710, biserica greco-catolica din Corna, de pe la 1846 si restul biserici maghiare, de pe la 1850. Ar fi multe de povestit. Familia Gritta, o mare familie, renumita in toti Apusenii, cu Mihaila Gritta, care a trait intre 1762-1837 si care a gasit in galeria lui proprie 1700 kilograme de aur. Cu acest aur a facut sapte biserici si sapte scoli confesionale in Muntii Apuseni. Cine mai face asa ceva azi? Noi cica vom scoate 300 tone de aur, cu pretul caruia vom rade de pe fata pamantului doua localitati cu tot patrimoniul lor cultural-istoric, cu sapte biserici vechi, cu galerii romane unice in Europa, care pot fi vizitate in frac si cu pantofi cu lac, atat de bine-s amenajate si pastrate.

Cod roşu de chiciură? Iarna ca-n '54?

Posibil cod roşu de chiciură a spus azi Traian Igaş. ANMH il contrayice. Aşteptăm veşti de la Guvern. ANMH o dă pe cod galben iar alte surse pe portocaliu. Vine iarna ca in '54?

OBIECT LUMINOS PE CERUL NOPTII

Ii rog insistent pe cei care detin probe foto din noaptea de 23 spre 24.11.2011, precum si dintre 31.12.2011 - 01.01.2012, cu un obiect zburator de culoare portocalie, sferic, cu traiectorie ciudata, sa le trimita pe adresa mea de e-mail.

Iata ce am reusit eu sa surprind:

Ambasada SUA avertizeaz​a din nou cu privire la escrocheri​ile legate de loteria vizelor

BULETIN INFORMATIV

Ambasada Statelor Unite ale Americii
Str. Tudor Arghezi 7-9 Bucureşti, România Tel: 40 21 – 200 - 3650 Fax: 40 21- 200 - 3723

29 iulie 2011

AMBASADA SUA AVERTIZEAZĂ DIN NOU
CU PRIVIRE LA ESCROCHERIILE LEGATE DE LOTERIA VIZELOR

Secţia Consulară a Ambasadei SUA a fost informată că mulţi cetăţeni români şi din alte părţi ale lumii au primit e-mailuri nesolicitate de la diverse adrese care includ „usa.com” (gov.usa.states@usa.com; states.gov.usa@usa.com; us.a.states@usa.com; us.state@usa.com; dv.states.gov@usa.com; states.us.gov@usa.com) ori „post.com” (usafis.com@post.com; usafis.orgn@post.com).

E-mailurile îi informează pe destinatari că, în urma unei selecţii aleatorii, au fost înregistraţi în programul Loteria Vizelor şi vor primi un permis de rezident permanent sau alte beneficii după achitarea unor sume de bani. Li se cere apoi să plătească o taxă de procesare cuprinsă între 400 şi 800 de dolari prin Western Union pe numele unui individ despre care se pretinde că lucrează la Ambasada SUA din Londra, la adresa Grosvenor Square, nr. 24. Acest anunţ, precum şi alte variante asemănătoare sunt escrocherii.

Sunteţi victima unei escrocherii şi dacă aţi primit un e-mail prin care sunteţi anunţaţi că cererea dumneavoastră de participare la programul Loteria Vizelor a fost acceptată şi, pentru continuarea procesării, vi se solicită să trimiteţi bani prin Western Union unei anumite persoane de la Ambasada SUA.

Guvernul SUA nu vă solicită să îi trimiteţi bani sau să trimiteţi bani vreunei ambasade a SUA prin poştă sau prin alte servicii precum Western Union! Nicio altă organizaţie sau companie privată nu este autorizată de către Departamentul de Stat să-i înştiinţeze pe cei care se înscriu în programul Loteria Vizelor că au fost selectaţi sau să îi informeze care sunt următorii paşi ce trebuie făcuţi în demersul de obţinere a vizei.

Centrul Consular din Kentucky al Departamentului de Stat (KCC) nu trimite e-mailuri sau scrisori de înştiinţare celor selectaţi în programul Loteria Vizelor. Cei care s-au înscris pentru ediţia DV-2012 a programului vor afla dacă au fost selectaţi, numai în momentul în care verifică statutul propriei înregistrări pe pagina de internet http://www.dvlottery.state.gov, până la data de 30 iunie 2012. Doar cei selectaţi vor primi instrucţiuni suplimentare, inclusiv informaţii despre taxele asociate imigrării în Statele Unite ale Americii.

Reţineţi, cei selectaţi aleatoriu NU sunt informaţi prin e-mail. Dacă primiţi un e-mail care vă informează că aţi fost selectat, NU plătiţi nicio sumă de bani şi vizitaţi pagina de internet www.dvlottery.state.gov pentru mai multe informaţii.

UK unclassified UFO files - continuare

uap_vol1_annex_atod -

Dosare OZN - raport militar britanic III

uap_exec_summary_dec00_pt3 -

Dosare OZN UK partea a II-a

uap_exec_summary_dec00_pt2 -

Dosare OZN declasificate de catre Ministerul Apararii al Marii Britanii

Pe parcursul mai multor saptamani, poate chiar luni, voi publica o serie de rapoarte OZN declasificate de catre ministerul britanic al apararii.


uap_exec_summary_dec00 -

Raport al Ambasadei SUA la Bucuresti - prezenta americana in Romania

MAPSpeechRo -

Dumnezeu sa-i odihneasca in pace pe baietii nostri

DeathLixandruAfghanistan_RO -


DeathMarinescuAfghanistan_RO_1_ -

Sursa: necunoscuta - Nou (vechi) tip de jaf la drumul mare

   Aruncarea cu oua in parbrizul masinilor care circula noaptea este ultima gaselnita folosita de talhari. Daca conduceti noaptea si vi se arunca oua crude pe parbriz in niciun caz sa nu actionati stergatoarele si sa nu stropiti parbrizul cu lichid de parbriz. Ouale amestecate cu apa vor crea un strat opac pe parbriz si nu veti mai vedea nimic, chiar si folosind stergatoarele. Atunci veti fi obligat sa va opriti si cu mare probabilitate veti fi
victima unei talharii... Lasati ouale sa curga pe parbriz fara sa incercati sa-l curatati cu stergatoarele si lichid de parbriz. Continuati sa mergeti cu masina cat mai departe posibil de locul incidentului. Opriti-va numai
atunci cand ati ajuns intr-un loc sigur.
   Si alt stil: Pe podurile de peste autostrada, noaptea, sta un smecher cu o piulita legata cu fir, pe care o coboara la inaltimea parbrizului tau, care la impact ti se sparge si involutar opresti in bratele celorlalti smecheri!!!

Comunicat Necolaiciuc - Ambasada SUA la Bucuresti

NecolaiciucRo -  

Sursa necunoscuta: Despre specimenul de semnatura preluat fara cunostinta de cauza de catre angajatii bancilor comerciale

   Un client a fost la (... a se citi o banca) pentru a face o donatie si, dupa ce a depus banii, pe langa cartea de identitate si chitanta care atesta suma depusa, i s-a cerut sa semneze digital pe un dispozitiv electronic amplasat pe ghiseu. Cand i-a cerut explicatii functionarei, i s-a spus ca acea semnatura se cere o singura data si va fi ulterior folosita in tranzactiile efectuate de acelasi client si, cel mai grav, CA INLOCUIESTE CARTEA DE IDENTITATE si ca astfel, ei (banca) nu vor mai face de fiecare data o copie xerox a cartii de identitate a clientului.

Au o practica foarte suspecta – te iau repede prin surprindere, nu ai timp sa te gandesti sau sa refuzi tranzactia pentru ca ei deja au inceput sa proceseze datele de pe C.I.

    Clientul a semnat si ulterior a sunat la telverde (relatii clienti) pentru a cere informatii suplimentare. I s-a spus ca, daca vroia, putea refuza semnarea electronica si ca acea semnatura ramane stocata in baza lor de date. I s-a spus ca, daca vrea, poate face o cerere prin care sa solicite bancii ca nu doreste ca semnatura clientului sa ramana stocata in format electronic in baza lor de date.

   Merge la banca, vrea sa faca cererea, i se spune ca nu se poate, ca o data ce a semnat, nu mai pot reveni asupra deciziei sale. Surpriza lor a fost insa ca si-a facut lectiile inainte, a citit Legea 677/2001 de protectie a datelor cu caracter personal, precum si conditiile generale de utilizare a serviciilor bancii: invocand drepturile sale din conditiile generale de utilizare, conform carora are dreptul de interventie asupra datelor personale, aici fiind incluse colectarea, inregistrarea, stocarea, adaptarea, modificarea, reactualizarea, blocarea, stergerea, distrugerea. 

   Astfel, daca clientul nu merge la banca pregatit, i se spun tot felul de vrute si nevrute, i se invoca motive nejustificate si daca nu se face apel la lege sau la clauzele bancare, conform carora clientul are dreptul de interventie asupra datelor, de stergere, blocare, reactualizare, functionarul ii va spune clientului neinformat ca o data ce a semnat, acea actiune e ireversibila si clientul nu are cum sa intervina.

    Este foarte grav ce se intampla, lumea semneaza in necunostinta de cauza, si astfel, te poti trezi ca ai un credit facut pe numele tau, fara ca tu sa stii, sau alte actiuni prin care libertatea clientului este ingradita. Cine are acces la semnatura clientului poate efectua in numele acestuia diverse operatiuni, (retragere de numerar, credite, etc), deoarece semnatura electronica inlocuieste prezenta buletinului.

Sursa: necunoscuta - Atentie parinti, se fura copii!

Sotia mea s-a intalnit astazi in parc cu o mamica ce lucreaza la o
sectie de politie din Bucuresti, la serviciul Evidenta Populatiei.
Aceasta venise in parc impreuna cu copilul ei, o fetita forte draguta.
Dupa ce copiii lor au inceput sa se joace impreuna, ca deobicei si
parintii ajung sa intre in vorba. Din vorba in vorba, mamica
respectiva i-a spus sotiei mele ca ea sta mereu cu ochii numai pe
copil si a atentionat-o sa fie foarte vigilenta, pentru ca exista
multe grupari infractionale care pandesc parintii si cand acestia nu
sunt atenti la copiii lor, le fura copiii! Se pare ca in cel mai bun
caz copiii sunt dusi la cersit in tarile europene, insa de cele mai
multe ori acesti copii ajung sa fie vanduti pentru transplanturi de
organe!
Este adevarat ca de cele  mai multe ori acestia fura copiii de la
bunici, caci este mai putin riscant decat sa fure de la un parinte in
putere, dar sunt numeroase cazuri in care copiii au fost furati si de
langa tatici!
Gruparile infractionale actioneaza in special in parcuri, in
supermarketuri, in mall-uri, unde pot zabovi si supraveghea victimele
fara a da de banuit cuiva. Politia stie, dar nu da numarul real al
victimelor, zice-se pentru a nu crea panica. Eu nu inteleg de ce nu
trebuie sa avertizezi populatia in fata acestui pericol! Poate doar
daca esti politist care vrei sa nu-ti pierzi scaunul, doresti sa
ascunzi numarul real de cazuri de rapiri nerezolvate!
Dupa spusele acelei mamici, recent a fost furat un copil intr-un mall,
iar camerele video si cercetarile ulterioare ar fi surprins modul de
operare al hotilor. Copilul furat a fost dus intr-o toaleta, tuns
rapid, schimbat de hainutele lui, i s-a pus o sapca pe cap si ochelari
de soare si a fost scos din mall prin parcarea subterana, in timp ce
difuzoarele anuntau pierderea copilului si semnalmentele acestuia.
Infractorii se pare ca au fost un cuplu, barbat si femeie, dar acestia
nu au fost nici prinsi si nici identificati macar. Politia este total
neputincioasa in fata acestui fenomen, desi se fac mari eforturi
pentru a stavili acest val de rapiri. Politiile statelor europene
colaboreaza intens pentru prinderea si pedepsirea acestor criminali,
insa deocamdata nu s-au inregistrat rezultate notabile!
Se pare ca in Bulgaria cazurile de rapiri de copii sunt si mai
numeroase si mai bine puse la punct. Un alt caz, cu final “fericit” ar
fi, dupa spusele aceleiasi doamne, acela petrecut in Bulgaria , cand
un copil a fost furat dintr-o benzinarie, din masina parintilor, iar
dupa trei zile a fost gasit in viata,taiat si abandonat in aceeasi
zona in care a avut loc rapirea. La controlul medical s-a constatat ca
baietelului ii lipseau jumatate de plaman, jumatate de ficat si un
rinichi! Faptul ca acel copil a fost gasit in zona din care a fost
rapit, da de banuit politistilor ca operatia de extragere a organelor
copilului ar fi fost facuta foarte aproape de locul rapirii, dar nici
in acest caz nu s-a putut afla mai mult.
Initial m-am intrebat de ce a fost lasat acel copil in viata, caci ar
fi putut sa recolteze mai multe organe si sa omoare copilul, riscand
mai putin sa fie prinsi. Din acest motiv devenisem sceptic. Apoi m-am
gandit ca pedeapsa ar fi mai mica pentru mutilare, decat pentru un
omor, asa ca s-ar justifica teoretic un astfel de gest.
Am inceput sa scriu acest articol pentru ca in ultimul timp mi s-a
intamplat des sa aud astfel de povestiri, de la bunicii din parc, insa
sincer sa fiu nu le dadeam crezare.
Acum doi ani sotia mea a vazut o tentativa de rapire de copil, la
Piata Muncii (Bucuresti). O mamica tipa disperata ca un individ i-a
smuls copilul din mana si a fugit cu el. Din fericire, un taximetrist
a fugit dupa rapitor si acesta a fost prins, batut zdravan si dus la
politie.
Acum o saptamana, in parcul Kiseleff din Bucuresti, o bunica imi
povestea speriata ca disparuse un copil cu cateva zile in urma, iar
altul chiar de langa casa ei de langa parcul Moghioros, din Drumul
Taberei (Bucuresti).
Pentru acest motiv am vrut sa va avertizez sa fiti vigilenti, sa va
paziti copiii si nepotii. Poate ca multe din cele ce se aud sunt
simple povesti, insa macar acea femeie de la Evidenta Populatiei parea
ca stie ce vorbeste.
Asadar, mare atentie!

AMBASADA SUA ORGANIZEAZA SEMINARII DE JURNALISM ECONOMIC

Ambasada SUA are placerea sa va invite la o serie de seminarii de jurnalism economic,  ce vor fi sustinute de specialistul in media si comunicare, Prof. Jerome Aumente, consilier al decanului School of Communication and Information, din cadrul Rutgers University, statul New Jersey.

InvitatieJeromeAumente -  

Copilăria pe patul de spital

Doar prin demersuri de genul celui de mai jos, le mai putem da câte-o palmă bocilor şi csekeilor cretinoizi. Cum D-zeu să dai afară pacienţii din spital? Koaeee... nu suntem în război. Felicitări M.A.M.E. Scoateţi paralele din buzunar bogătanilor. Becaliiii, Băseeee, pac-pac. Scoateţi banii...


prezentare proiect Copilaria traita in spital -

Şi deştept, şi frumos, şi devreme acasă, şi viceversa...

Ziua Internationala a Femeii_9 martie 2011 -


Ziua Internationala a Femeii_9 martie 2011 -


grafice Ziua Femeii -  

Lupta confratilor impotriva noului Cod al Muncii pe Plantatia Republicii Bananiere Romania (unga, zunga, zungheeee... )

Comunicat MediaSind Codul Muncii -

Noul Cod al Muncii pe Plantatia Republicii Bananiere Romania (unga, zunga, zungheeee... )

Codul Muncii 7 martie -

Lupta bot la corp

Azi dimineaţă am avut "plăcuta" surpriză să dau nas în nas cu o trupă de cinci lătrători. Spre norocul meu, lătrăciosul alfa şi-a primit în mufarină um mare spray paralizant, bâta de baseball aflată în dotare, nefiindu-mi de niciun folos. Micile recipiente sunt relativ ieftine şi pot fi găsite în mai toate magazinele specializate.

Băi nene, cine sunt ăştia?... (Există şi români fericiţi… fără shopping)

GfK România a investigat în Roper Reports, studiul internaţional care analizează valorile şi stilul de viaţă ale consumatorilor, comportamentul românilor care nu sunt pasionaţi de shopping.

Aproximativ un sfert dintre orășenii din România spun că nu le place să meargă la cumpărături. Dintre aceștia, două treimi sunt bărbați. De asemenea, media lor de vârstă este ușor mai ridicată decât cea a fanilor shoppingului. Pe de altă parte, această atitudine nu are legătură cu lipsa resurselor: atât cei care evită cumpărăturile, cât și cei pe care îi distrează au venituri similare și nu sunt nici mai pesimiști, nici mai optimiști în legătură cu felul în care va evolua situația lor financiară în viitorul apropiat.

Consumatorii cărora nu le place să meargă la cumpărături sunt mai puțin înclinați decât ceilalți să cumpere ceva doar pentru a se răsfăța (38% față de 68%). În același timp, mai puțini dintre ei au obiceiul de a căuta în mod activ noutățile în materie de produse (13% față de 34%).

Cu toate acestea, acest comportament nu presupune că sunt consumatori mai puțin atractivi: ambele categorii fac cumpărături aproximativ la fel de frecvent. În același timp, gradul de dotare cu produse electronice, de IT și comunicații este același. Pe de altă parte, cei pe care nu îi amuză ieșitul la cumpărături sunt mai dificil de atras, în special către produsele noi. În afară de faptul că nu le caută în mod activ, punctele de contact cu ei sunt mai puține. De exemplu, citesc puțin mai rar ziare (50% le citesc săptămânal, față de 58% în cazul celorlalți) și mai ales reviste (32% le citesc săptămânal, față de 45% dintre fanii shoppingului); pot fi găsiți mai rar în rețelele de socializare (13% față de 25%); dacă se informează în legătură cu ceva ce vor să cumpere, este mai puțin probabil să meargă prin magazine (6% față de 11%).

Totuși, principalul canal de informare este același pentru ambele categorii de consumatori: atunci când vor să se informeze despre posibilele achiziții 54% dintre ei - fie că le place shoppingul, fie că nu - discută cu prietenii și cunoscuții. Prin urmare, o importanță deosebită o are comunicarea cu Influențatorii, adica acele persoane care au acces la multe grupuri sociale și care au și tendința de a face recomandări în legătură cu produse și servicii.

Conform GfK Roper Reports, în România aproximativ jumătate dintre orășenii cu vârsta între 15 și 49 de ani sunt Influențatori în cadrul diferitelor categorii de produse. Cei mai mulți, 21%, sunt Influențatori în categoria produselor alimentare și a gătitului, în general. Urmează categoria de produse și servicii pentru sănătate și formă fizică, cu 15% Influențatori în rândul populației analizate, și categoria modei, frumuseții și îngrijirii personale (14%).

Aceste persoane au obiceiul să facă recomandări și să ofere păreri într-un număr mare de cercuri sociale. Părerile lor sunt primite cu mai multă atenție și încredere decât comunicarea “oficială” a companiilor. Prin urmare, este important pentru companii să comunice eficient cu Influențatorii propriului segment de piață, să îi atragă și să le producă o impresie bună.

Raportul Federatiei Internationale a Jurnalistilor cu privire la starea mass-media din Romania

raport final[1] -

AMBASADA SUA AVERTIZEAZĂ DIN NOU CU PRIVIRE LA ESCROCHERIILE LEGATE DE LOTERIA VIZELOR

Secţia Consulară a Ambasadei SUA a fost informată că mulţi cetăţeni români şi din alte părţi ale lumii au primit e-mailuri nesolicitate de la diverse adrese care includ „usa.com” (gov.usa.states@usa.com; states.gov.usa@usa.com; us.a.states@usa.com; us.state@usa.com; dv.states.gov@usa.com; states.us.gov@usa.com) ori „post.com” (usafis.com@post.com; usafis.orgn@post.com).


E-mailurile îi informează pe destinatari că, în urma unei selecţii aleatorii, au fost înregistraţi în programul Loteria Vizelor şi vor primi un permis de rezident permanent sau alte beneficii după achitarea unor sume de bani. Li se cere apoi să plătească o taxă de procesare cuprinsă între 400 şi 800 de dolari prin Western Union pe numele unui individ despre care se pretinde că lucrează la Ambasada SUA din Londra, la adresa Grosvenor Square, nr. 24. Acest anunţ, precum şi alte variante asemănătoare sunt escrocherii.
Sunteţi victima unei escrocherii şi dacă aţi primit un e-mail prin care sunteţi anunţaţi că cererea dumneavoastră de participare la programul Loteria Vizelor a fost acceptată şi, pentru continuarea procesării, vi se solicită să trimiteţi bani prin Western Union unei anumite persoane de la Ambasada SUA.
Guvernul SUA nu vă solicită să îi trimiteţi bani sau să trimiteţi bani vreunei ambasade a SUA prin poştă sau prin alte servicii precum Western Union! Nicio altă organizaţie sau companie privată nu este autorizată de către Departamentul de Stat să-i înştiinţeze pe cei care se înscriu în programul Loteria Vizelor că au fost selectaţi sau să îi informeze care sunt următorii paşi ce trebuie făcuţi în demersul de obţinere a vizei.
Centrul Consular din Kentucky al Departamentului de Stat (KCC) nu trimite e-mailuri sau scrisori de înştiinţare celor selectaţi în programul Loteria Vizelor. Cei care s-au înscris în program vor afla dacă au fost selectaţi, numai în momentul în care verifică statutul propriei înregistrări pe pagina de internet http://www.dvlottery.state.gov, începând cu data de 1 mai 2011. Pe aceeaşi pagină, participanţilor selectaţi li se oferă instrucţiuni suplimentare, inclusiv informaţii despre taxele asociate imigrării în Statele Unite ale Americii.
Reţineţi, cei selectaţi aleatoriu NU sunt informaţi prin e-mail. Dacă primiţi un e-mail care vă informează că aţi fost selectat, NU plătiţi nicio sumă de bani şi vizitaţi pagina de internet www.dvlottery.state.gov pentru mai multe informaţii.

Winter pics from my neighborhood

Noul sediu al Ambasadei SUA are cireşi la intrare

Libby Gitenstein, soţia Ambasadorului SUA, Mark Gitenstein, a plantat luni, 13 decembrie, primii copaci în curtea noului sediu al Ambasadei SUA. Doamna Gitenstein a ajutat la plantarea unor cireşi în faţa intrării principale în clădire. Aceştia se găsesc în repaus vegetativ pe perioada iernii, urmând a înflori în primăvară. Sădirea pomilor face parte dintr-o strategie de plantare ecologică gândită pentru noua ambasadă.

NECTreePlanting_RO -  

FMI căte M.A.M.E.: În România, concediul post-natal este mai mare decât în Europa

Asociaţia MAME a primit un răspuns care, din punctul meu de vedere, era de aşteptat din partea FMI-ului. Politicienii din arcul Puterii plus FMI egal: "Hai să dăm mână cu mână, s-alungăm mama română"... ruşine.


COMUNICAT DE PRESA raspuns  FMI -

Scrisoarea FMI-ului către M.A.M.E. (în original):


IMF letter to MAME December 9 2010 -

FRJ MediaSind condamnă transformarea CNA în Ministerul Presei

Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind solicită Senatului României să respingă Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 504 din 11 iunie 2002, a audiovizualului, document ce va intra în data de 7 decembrie a.c. în dezbaterea Comisiei de Cultură, Arte şi Mijloace de Informare a Senatului.

Mămăliga lui Prigoană riscă să explodeze. Tăcerea tagmei jurnalistice naşte monştri.

legea audiovizualului -


expunere de motive cna online -


silviu prigoana - lege CNA online -

Pentru cei ce nu 'nţelege... proiectul noului Cod al Muncii

Angajatorii ar putea avea mână liberă din punct de vedere al perioadei de probă, preavizului etc. dacă acest proiect ar putea avea avizul Legislativului. Un nou model de act gândit cu băsănăul. Ceva bun, bun, bun, bun ...



PROIECT CM 25 noiembrie -

Lista cu spitale şi farmacii care vor furniza servicii de 1 decembrie 2010

Spitale:

· Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti Floreasca – tel: 021/599.23.00

· Spitalul Clinic de Urgenta Universitar – tel:.021/318.05.22

· Spitalul Clinic de Urgenta Sf. Pantelimon – tel: 021/255.40.90

· Spitalul Clinic de Urgenta Sf. Ioan – tel: 0756026183

· Spitalul Clinic de Urgenta  Bagdasar-Arseni –tel:021/334.30.54

· Spitalul  de Urgenta Chirurgie  Plastica, Reparatorie si Arsuri – tel: 021/224.09.47

· Spitalul Clinic de Urgente Oftalmologice - tel: 021/319.27.51

· Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii “Grigore Alexandrescu”–tel:                  021/316.93.66

· Spitalul Clinic de Urgenta Copii M.S. Curie –tel: 021/460.30.26

· Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bucuresti va avea program normal de lucru cu mentiunea ca, in aceasta perioada, va asigura eliberarea de certificate constatatoare de deces in intreaga Capitala. Solicitarile populatiei vor fi preluate la tel: 112.

· Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti va asigura un serviciu de garda permanent la sediul din str. Spiru Haret nr. 14, sector 1, tel/fax:021/3112180 ; 3112190.

          In aceasta perioada toate spitalele din subordinea Directiei de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti vor functiona cu linii de garda de profil si vor acorda asistenta medicala de urgenta.

Farmacii

1. Catena, Str. Nitu Vasile, Nr.1,      07.30 – 21.00

2. Demetra Pharm SRL, 

Str. Stirbei Voda, Nr.17, Sect.1        08.00 – 24.00

3. Catena, Bd. Garii Obor, Nr.10        08.00 – 21.00

4. Estelma                              08.00 – 20.00

5. April Farmexim                       09.00 – 17.00

6. Farmacia Nadina                      08.00 – 21.00

7. Calin Farm

Dr. Taberei, Nr.124, CC A16, Sect.6     10.00 – 16.00

8. Centrofarm                           Program normal

9. Help Net                             Program normal

10. Belladonna            Program scurt 10.00 – 18.00

11. Farmacia Diana,Bd. Ghencea, Nr.24,  08.00 – 17.00

12. Sarah Farm SRL,

Bd. Uverturii, Nr.98A, Sect.6           08.00 – 21.00

13. SC Melilotus SRL

Sos. Chitilei, Nr.61, Sect.1            08.00 – 19.00

14. SC Comfarm SRL

Sos. Pantelimon, Nr.93                  08.00 – 13.30

Vatra Luminoasa, Nr.28                  08.00 – 14.00

15. Farmacia M

Str. Piatra Morii, Nr.17, Sect.1        Program permanent

16. Farmacia 2NA Farm                   Program normal

17. Farmacia Ana Maria Obor             07.30 – 21.00

Ana Maria Dacia                         07.30 – 21.30

Ana Maria Vitan                         08.00 – 22.00

18. Farmacia Apoteca                    08.00 – 14.00

Jurnaliştii de la Trustul de Presă ARTPRESS din Târgovişte agresaţi de poliţia comunitară

Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind protestează faţă de agresiunile poliţiei comunitare din Târgovişte  asupra unor jurnalişti de la Trustul de presă ARTPRESS, în timp ce aceştia se aflau în exerciţiul funcţiunii, într-o misiune de informare.


comunicat artpress -

Afară plouă. Clica CNA-istă vrea să le facă pe plac rciştilor şi să excludă obligaţia "must carry"

Consiliul Naţional al Audiovizualului şi-a anunţat intenţia, deşi încă obiect al unor controverse interne,  de a propune Comisiei de Cultură a Camerei Deputaţilor o modificare a legii audiovizualului constând în eliminarea obligaţiei distribuitorilor de serviciii prin cablu de a retransmite posturile private româneşti în proporţie de 25% din oferta de programe. Această  obligaţie legală, cunoscută ca obligaţia “must carry”, garantase până acum accesul publicului la posturile româneşti private, instituind principiul audienţei ca modalitate de selecţie, fără a defavoriza televiziunile private în raport cu televiziunea publică.


regula - must carry -

Petiţia CSDR şi FRJ MediaSind împotriva strategiei de apărare în dezbatere la PE pe 2 decembrie

dezbatere petitie 2 dec -

Implicarea companiilor de securitate în combaterea terorismului

Orice sursă de informaţie, mai ales dacă vine din partea unor societăţi care, prin activitatea zilnică, practic, susţin susţin aplicarea legii, este de bun augur. Companiile de pază sunt aproape peste tot, de la aeroporturi la danele portuare şi de la companiile de transport la instituţii ale statului. Este dovedită eficacitatea circulaţiei informaţiei la atât la nivel orizontal, cât şi vertical şi viceversa.


Stire -

Exploziile solare din 6 şi 12 noiembrie confirmă studiile NASA - ne paşte un cataclism major

Unele dintre petele solare "prolifice" din punct de vedere al activităţii, denumite sugestiv de către specialiştii NASA "1121", respectiv "1123" au eliberat la doar şase zile distanţă, în spaţiul cosmic, o cantitate mare de raze X şi alte tipuri de radiaţii. Au fost două explozii importante, una în data de 06.11.2010, de clasă M5.4 şi altă în data de 12 noiembrie 2010, catalogată de către cercetători ca fiind una de clasă C4 (pentru documentare, consultaţi raportul NASA: http://ionelvaduva.blogspot.com/2010/09/zicala-aceasta-era-mereu-pe-buzele-mele.html)

Pas cu pas ne "arde" Soarele
La începutul lunii noiembrie, explozia de clasă M5.4 a trimis în spaţiu o cantitate de radiaţii îndeajuns de mare încât să creeze un val ionizant la nivelul înalt al atmosferei terestre, eveniment care a distrubat banda radio de undă scurtă. Cu toate acestea, norul plasmatic care a însoţit o astfel de explozie, nu a fost unul de magnitudine mare, ceea ce nu a dus la crearea unor aurore boreale de dimensiuni mari.

Aceasta a fost cea de-a treia explozie solară de clasă M, de la debutul actualei perioade de activitate solară intensă. Cu toate acestea, niciuna dintre ultimele explozii nu au avut ca direcţie Terra. "Lucrul acesta se va schimba în perioada următoare când, o dată cu rotaţia Soarelui, şi alte pete active ale Soarelui vor fi avea ca direcţie Pământul", a declarat Dr. Tony Phillips, specialist al Centrului de Zboruri Spaţiale Goddard al NASA.

1123 recidivează

Afirmaţia lui Tony Philips s-a adeverit pe 12 noiembrie.O explozie de clasă M4 a luat la ţintă Terra. Sursa - pata solară "1123". Efectele sunt deja observabile, inclusiv în România. Durerile de cap inexplicabile, disturbarea comunicaţiilor şi alte efecte de clasă medie, inerente unui astfel de eveniment, sunt deja simţite pe întreg mapamondul.

Despre imigrare şi imigranţi

În zilele următoare voi scrie un articol amplu despre imigrarea în SUA, precum şi despre condiţiile şi impedimentele pe care un astfel de demers le implică. Interlocutorii noştri vor fi adjunctul Consulului General Laurie Meininger, precum şi unul dintre reprezentanţii unei bănci comerciale din România. De ce un reprezentant al unei bănci comerciale? Sunt printre noi români care au credite la bănci şi, care, totuşi, au tentaţia de a părăsi ţara natală.

Doar 4 din zece angajaţi sunt ataşaţi faţă de compania în care lucrează

 Poate şi din cauză că preocuparea faţă de dezvoltarea carierei lucrătorilor nu este, cel puţin până în prezent, un punct forte al angajatorilor locali, doar 4 din zece angajaţi sunt ataşaţi faţă de compania în care lucrează.
Un studiu GfK România:


GfK studiu Employee Research_noiembrie 2010 -

Cine este Jeffrey Franks, Şeful misiunii FMI pentru România, Consilier, Departamentul Europa

Consider că este bine să ştim cine este Jeffrey R. Franks, Şeful misiunii FMI în România. Este important pentru noi să-i cunoaştem activitatea, pe unde a fost trimis, ce-a mai scris...
Despre Băsescu... ştim. Hai să aflăm şi cine este Jeff (aşa l-au poreclit colegii din Princeton)...


CV-ul de pe site-ul FMI

Dl. Jeffrey R. Franks, cetăţean american, a început activitatea la FMI ca economist în cadrul Direcţiei pentru Probleme Fiscale. A deţinut poziţii din ce în ce mai importante în cadrul Direcţiilor Europa şi Emisfera Vestică şi a fost reprezentant al FMI în Ecuador şi Ucraina. În decembrie 2008 a fost numit Şef de misiune pentru România. Dl. Franks a obţinut titlul de doctor în economie de la Harvard University, licenţa în economie (summa cum laude) de la Washington State University şi două titluri de master de la Oxford University, respectiv Princeton University, în domeniile teoria dezvoltării şi economie şi politici publice.

Iată şi pe unde s-a plimbat:

JEFFREY (JEFF) R. FRANKS, MPA '88

Division Chief, European Department, International Monetary Fund, Washington, DC

After college, Jeff spent a semester studying at the University of Costa Rica in San José and interning at the U.S. embassy there before starting at WWS in 1985. After his first year of the MPA program, he did an internship with USAID in Somalia. He then took a year off from Princeton and completed a Master's degree in Development Economics from Oxford University.

Upon graduation from WWS in 1988, Jeff headed north to Harvard, where he completed a PhD in Political Economy and Government. While at Harvard, he worked as a teaching fellow and as a consultant in Peru, Bolivia, and China. Jeff received a Fulbright scholarship to conduct his dissertation field research in Bolivia on the informal sector of the economy. While living in Bolivia, he also worked as an adviser to the mayor of La Paz.

In 1992, Jeff was accepted into the Economist Program at the International Monetary Fund, and began his career there. In the early 90s, he worked in the European department of the IMF on Spain, Israel, Turkey, and FYR Macedonia. He also spent 6 months on leave from the IMF as a Research Fellow at the Bank of Spain in Madrid. In 1997, Jeff moved to work on Latin American countries. He was desk economist for Argentina and then spent 3 years as the IMF Resident Representative in Quito, Ecuador, where he helped the country through a serious economic crisis that included a default on external debt, inflation exceeding 100 percent, and the dollarization of the economy. Upon returning to Washington, he led the IMF team for Paraguay for two years, during which time he negotiated the first IMF program in that country in over 30 years.

More recently, Jeff moved to head the IMF resident office in Kyiv, Ukraine, arriving just as the Orange Revolution broke out in October 2004. In Kyiv, he works on advising the government and central bank on their economic policies and coordinates a large technical assistance program that the IMF runs there. He is also studying Russian (and a smattering of Ukrainian) to add to his Spanish and French skills in working with the IMF around the world.

Regarding his training at the WWS, Jeff comments: " The policy analysis skills I learned at Princeton are ones I use every day in my work at the IMF. They are often more useful to me than the more abstract economic analysis tools I learned from my PhD The integration of economic analysis with political insight and training in public administration as taught at the WWS has been invaluable."


the-effects-of-economic-development-on-neotropical-deforestation-household-and-village-evidence-from-amerindians-in-bolivia -