Pitica mea adresează un călduros "ba pe-a mătii" ori de câte ori ceva nu-i convine sau ceva se întâmplă, fie când sunt la volan iar vreun cretin face o manevră care face maşina noastră să intre în balans. De asemenea, un "mă tati şi un ba pe-a mătii" atunci când mă mai enervez şi ridic vocea. Urmând exemplul, precum "maimuţica"şi în ciuda faptului că trandafirii roşii din care s-a "rupt" ce-l de-al patrulea nu au adus familiei mele decât pierderi, postez un comunicat, un semnal de alarmă la unele idioţenii debitate de anumite personaje din spectrul politic român.
declaratie de presa libertatea presei[1] -
miercuri, 29 septembrie 2010
marți, 28 septembrie 2010
Hai să dăm altă amendă, CNA este-n alertă!!!
De ce şi-a luat Antena 3 amendă pentru că... nu a spus că a luat amendă?
Vă recomand să citiţi 1984 şi Ferma Animalelor domnilor şi doamnelor/domnişoarelor de la CNA.
Comunicat de presa CNA 28.09 -
Vă recomand să citiţi 1984 şi Ferma Animalelor domnilor şi doamnelor/domnişoarelor de la CNA.
Comunicat de presa CNA 28.09 -
luni, 27 septembrie 2010
sâmbătă, 25 septembrie 2010
Cărămidă lucitoare, Dă Doamne să iasă soare...
... zicală prezentă mereu pe buzele mele cu 15-20 de ani în urmă. Fericirea se putea citi pe faţa mea atunci când, după o ploaie de vară, Soarele îmi mângâia creştetul capului în timp ce băteam mingea pe maidan. Acum însă, cu fiecare vară ce trece, razele solare se transformă în ucigaşi latenţi, fie din cauza noastră (subţierea stratului de ozon), fie din cauza „vieţii“ tumultoase pe care o trăieşte astrul fără de care nici cea mai insignifiantă formă de viaţă nu ar fi existat vreodată pe Terra.
Şi Soarele „suferă“ de caniculă, nu?
Fiecare „strănut“ al stelei de pe cerul fiecărei zile din viaţa noastră ne arată cât de insignifianţi suntem în acest univers. Dacă în era contemporană, Soarele a mai păţit-o, pe ici, pe colo, cu câte o „viroză“, se pare că o „gripă“ îl paşte pe „Luceafărul de zi“. 2011-2012 va fi o perioadă de „trăire la maximum“, lucru de pe urma căruia nu vom avea decât de suferit. Un simplu „strănut“ de clasă X va trimite către Pământ o încărcătură care va schimba radical viaţa noastră, a tuturor.
Efecte (vezi foto):
Efecte (vezi foto):
Încerc zi de zi să-mi avertizez fiinţa cea mai apropiată mie că ceva grozav urmează să se întâmple cu Soarele, bineînţeles, bazându-mă pe rapoartele celor mai renumiţi oameni de ştiinţă, însă n-am succes. Din păcate, dacă fiinţa de lângă mine nu a reuşit să fie convinsă de cele ce vor urma să se întâmple, sunt sigur că un procentaj uluitor de mare din populaţia Terrei gândeşte la fel.
Luminile Oraşului Veghează Etern
Este seară şi tocmai m-am întors de la farmacie. Lumină pe stradă (artificială, bineînţeles), întreţinută de atotputernicul Volt, lumină în magazine, Volt în casa de marcaj, Volt în producţie, VOLT PESTE TOT. Se întreabă însă scepticii dacă Volt nu ar mai exista un an de zile, ce s-ar mai întâmpla? Dacă un „atac“ plasmatic, un SOLAR FLARE cum spun americanii, ar avea loc în secundele următoare, sutele de milioanele de km dintre Soare şi Pământ ar fi parcurse în câteva zeci de minute. Ar prăji efectiv reţelele de înaltă tensiune şi am cădea cu toţi în bezna nopţii, pleonastic vorbind, atât la propriu, cât şi la figurat (ne-am întoarce automat în peroada preindustrială), fără însă a fi trăit în ea. Fără mâini, fără picioare, muţi şi orbi lângă un tigru înfometat. Restul... tăcere!
Să vorbească „docomentu'“
Dacă nici raportul unor specialişti de renume mondial, din care NASA pare să tragă nişte concluzii îngrijorătoare, nu îi va putea schimba măcar percepţia despre viaţă şi despre cât de important este să trăieşti clipa într-un mod civilizat, celor precum persoana cea mai apropiată mie, atunci vom fi clar sortiţi pieirii. Şi Soarele este doar o problemă. Gândiţi-vă că vă cade în cap o bilă de 10 kg scăpată de pe un bloc cu 10 etaje. Ce s-ar întâmpla dacă ar „ateriza/ameriza“ un pietroi cât un stadion de fotbal la viteze incredibile?
joi, 23 septembrie 2010
vineri, 17 septembrie 2010
Ce le mai plac ciocanele...
Acum îmi explic de ce se pupau unii pe alţii împotriva lui... nişte ciocănari. Dar pe cine pofteau a ciocăni? Şefu' pune-i la punct, păi?
joi, 16 septembrie 2010
sâmbătă, 11 septembrie 2010
vineri, 10 septembrie 2010
joi, 9 septembrie 2010
SOV reloaded. Vă pare cunoscut? Va rămâne Vântu după gratii?
Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus în cursul zilei de azi reţinerea pentru 24 de ore a inculpaţilor Vîntu Sorin Ovidiu, Ţurcan Octavian, şi Stoian Alexandru sub aspectul săvârşirii infracţiunii de favorizarea infractorului.
Din probele administrate în cursul urmăririi penale a rezultat că, inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu a trimis sume de bani condamnatului Popa Nicolae, pentru ca acesta să se sustragă de la executarea pedepsei de 15 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 423/20.03.2007 a Tribunalului Bucureşti, pronunţată în dosarul nr. 24.632/3/2006, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2098/2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dosar în care la data de 23.07.2009 a fost emis mandat european de arestare.
Urmărirea penală a stabilit că transmiterea sumelor de bani s-a realizat în baza dispoziţiilor inculpatului Vîntu Sorin Ovidiu, prin transfer bancar, dintr-un cont deschis la o bancă cu sediul în Nicosia, Cipru, în contul unei societăţi comerciale înregistrate în Indonezia, la care condamnatul Popa Nicolae avea acces cu ajutorul inculpatului Ţurcan Octavian, sau în numerar cu sprijinul inculpatului Stoian Alexandru.
Procurorii au înaintat magistraţilor Tribunalului Bucureşti, propuneri de arestare preventivă pentru o perioadă de 29 de zile, pe numele inculpaţilor Vîntu Sorin Ovidiu, Ţurcan Octavian, şi Stoian Alexandru. (Comunicat Ministerul Public, foto credit Mediafax).
Din probele administrate în cursul urmăririi penale a rezultat că, inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu a trimis sume de bani condamnatului Popa Nicolae, pentru ca acesta să se sustragă de la executarea pedepsei de 15 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 423/20.03.2007 a Tribunalului Bucureşti, pronunţată în dosarul nr. 24.632/3/2006, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2098/2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dosar în care la data de 23.07.2009 a fost emis mandat european de arestare.
Urmărirea penală a stabilit că transmiterea sumelor de bani s-a realizat în baza dispoziţiilor inculpatului Vîntu Sorin Ovidiu, prin transfer bancar, dintr-un cont deschis la o bancă cu sediul în Nicosia, Cipru, în contul unei societăţi comerciale înregistrate în Indonezia, la care condamnatul Popa Nicolae avea acces cu ajutorul inculpatului Ţurcan Octavian, sau în numerar cu sprijinul inculpatului Stoian Alexandru.
Procurorii au înaintat magistraţilor Tribunalului Bucureşti, propuneri de arestare preventivă pentru o perioadă de 29 de zile, pe numele inculpaţilor Vîntu Sorin Ovidiu, Ţurcan Octavian, şi Stoian Alexandru. (Comunicat Ministerul Public, foto credit Mediafax).
Evoluţia serviciilor poştale discutată în Parlamentul European
Vicepreşedinta Comisiei de transport şi turism a Parlamentului European (TRAN), Adriana Ţicău, a declarat, joi, în plenul PE, ca este necesar ca statele membre să garanteze serviciul public universal şi să asigure servicii poştale de calitate pentru toţi cetăţenii europeni. "Atrag atenţia asupra necesităţii ca, inclusiv în această perioadă de criză, statele membre să menţină în continuare reţele poştale bine funcţionale, cu un număr suficient de puncte de acces inclusiv în zonele rurale sau puţin populate" a declarat Adriana Ţicău.
Directiva cu privire la realizarea integrală a pieţei interne a serviciilor poştale ale Comunităţii stabileşte obligaţia ca Statele Membre să îşi definească modalităţile de finanţare a serviciului universal, dându-le acestora suficientă flexibilitate.
Deputatul european Adriana Ţicău a subliniat că "de această finanţare depinde calitatea serviciilor poştale, asigurarea de condiţii de muncă decente lucrătorilor din sectorul serviciilor poştale precum şi existenţa unor garanţii privind locurile de muncă, pregătirea şi veniturile angajaţilor. Consider absolut necesar ca până la sfârşitul acestui an Comisia sa ne prezinte un studiu privind impactul liberalizării serviciilor poştale, in statele care au deschis complet competiţia in acest domeniu."
În opinia vicepreşedintei TRAN, este nevoie de diversificarea activităţii operatorilor poştali, prin furnizarea de servicii ale societăţii informaţionale, asigurându-se astfel atât noi surse alternative de finanţare a serviciului universal cât şi adaptarea operatorilor tradiţionali de poştă la era digitală.
Liberalizarea serviciilor poştale este prevăzută pentru anul 2011, cu posibilitatea ca statele membre care s-au alăturat Uniunii după 2004 - cum este şi cazul României - şi cele cu topografie mai deosebita să poată amâna deschiderea spre competiţie a pieţei serviciilor poştale până în 2013. Intervenţia eurodeputatei a avut loc în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, în cadrul dezbaterii privind întrebarea orală: Punerea în aplicare a Directivei 2008/6/CE cu privire la realizarea integrală a pieţei interne a serviciilor poştale. Aceasta întrebare a fost adresată in numele Comisiei de Transport şi Turism, care si-a exprimat îngrijorarea fata de condiţiile angajaţilor din acest sector.
Directiva cu privire la realizarea integrală a pieţei interne a serviciilor poştale ale Comunităţii stabileşte obligaţia ca Statele Membre să îşi definească modalităţile de finanţare a serviciului universal, dându-le acestora suficientă flexibilitate.
Deputatul european Adriana Ţicău a subliniat că "de această finanţare depinde calitatea serviciilor poştale, asigurarea de condiţii de muncă decente lucrătorilor din sectorul serviciilor poştale precum şi existenţa unor garanţii privind locurile de muncă, pregătirea şi veniturile angajaţilor. Consider absolut necesar ca până la sfârşitul acestui an Comisia sa ne prezinte un studiu privind impactul liberalizării serviciilor poştale, in statele care au deschis complet competiţia in acest domeniu."
În opinia vicepreşedintei TRAN, este nevoie de diversificarea activităţii operatorilor poştali, prin furnizarea de servicii ale societăţii informaţionale, asigurându-se astfel atât noi surse alternative de finanţare a serviciului universal cât şi adaptarea operatorilor tradiţionali de poştă la era digitală.
Liberalizarea serviciilor poştale este prevăzută pentru anul 2011, cu posibilitatea ca statele membre care s-au alăturat Uniunii după 2004 - cum este şi cazul României - şi cele cu topografie mai deosebita să poată amâna deschiderea spre competiţie a pieţei serviciilor poştale până în 2013. Intervenţia eurodeputatei a avut loc în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, în cadrul dezbaterii privind întrebarea orală: Punerea în aplicare a Directivei 2008/6/CE cu privire la realizarea integrală a pieţei interne a serviciilor poştale. Aceasta întrebare a fost adresată in numele Comisiei de Transport şi Turism, care si-a exprimat îngrijorarea fata de condiţiile angajaţilor din acest sector.
PRECIZARE: Prezenţa mea pe Internet
Pentru a nu exista nicio umbră de îndoială cu privire la prezenţa mea pe Internet(coincidenţă de nume), nu posed cont pe niciun site de socializare. Singurele mele prezenţe sunt cele de platforma Blogger, WordPress şi Twitter. În rest, apariţia numelui meu pe Internet este fie sub forma articolelor publicate în diversele cotidiene sau săptămânale la care am lucrat, fie sub cea a părerilor altora despre mine, postate pe diverse site-uri-forum-uri etc.
miercuri, 8 septembrie 2010
N-avem sănătate Cseke, dar vom avea carduri...
Sunt curios dacă nu ai cardu' ăsta la tine şi, Doamne fereşte, Ai vreun accident mai nasol...
Compania Naţională „Imprimeria Naţională” – S.A este unitatea de achiziţie centralizată care va realiza cardul naţional de asigurări de sănătate, în numele si pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Decizia a fost luată în conformitate cu legislaţia în vigoare, care abilitează Compania Naţională „ Imprimeria Naţională” S.A pentru producerea, cu titlu de exclusivitate, a tipăriturilor cu caracter special, ce impun măsuri de protecţie împotriva falsificării sau contrafacerii, aşa cum este şi cardul naţional de asigurări de sănătate
Astăzi, la solicitarea ministrului Sănătăţii, CSEKE Attila a fost aprobată în şedinţa de Guvern, Hotărârea pentru aprobarea modalităţii de realizare a sistemului naţional al cardurilor naţionale de asigurări sociale de sănătate.
Conform actului normativ, cardul naţional de asigurări de sănătate - produs cu caracter special ce impune măsuri împotriva falsificării sau contrafacerii va fi produs, încărcat cu date primare, şi distribuit prin Compania Naţională “Imprimeria Naţională” – S.A.
Toate specificaţiile sistemului naţional al cardurilor naţionale de asigurări sociale de sănătate si caracteristicilor tehnice ale cardului naţional de asigurări de sănătate se vor aproba prin ordin al presedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
„Prin introducerea cardului naţional de asigurări de sănătate facem un pas important în informatizarea sistemului. Vom putea reduce birocraţia la dovedirea calităţii de asigurat. Implementarea cardului naţional de asigurat va îmbunătăţi controlul costurilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate, prin introducerea unui mecanism suplimentar pentru evidenţele, raportările si decontările serviciilor şi va asigura accesul rapid al furnizorilor de servicii medicale la un minim de date necesare deciziei, în special în caz de urgenţe medicale.“, a declarat CSEKE Attila, ministrul Sănătăţii.
Conform Strategiei Naţionale de Raţionalizare a Spitalelor 2010-2012, anul viitor sistemul de sănătate va trece la introducerea cardului de sănătate.
Cardul naţional de asigurări sociale de sănătate este un card electronic, distinct de cardul european de asigurări sociale de sănătate.
Informaţiile minime care vor putea fi accesate de pe cardul naţional sunt datele de identitate şi codul numeric personal, dovada achitării contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate, înregistrarea numărului de solicitări de servicii medicale, prin codul furnizorului, diagnostice medicale cu risc vital, grupa sanguină şi Rh.
Cardul naţional se va emite individual pentru fiecare asigurat si se va elibera numai prin sistemul informatic unic integrat al asigurărilor sociale de sănătate.
Furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate vor avea obligaţia de a acorda asistenţa medicală titularilor de card naţional în condiţiile prevăzute de contractul-cadru si de normele metodologice de aplicare ale acestuia.
Compania Naţională „Imprimeria Naţională” – S.A este unitatea de achiziţie centralizată care va realiza cardul naţional de asigurări de sănătate, în numele si pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Decizia a fost luată în conformitate cu legislaţia în vigoare, care abilitează Compania Naţională „ Imprimeria Naţională” S.A pentru producerea, cu titlu de exclusivitate, a tipăriturilor cu caracter special, ce impun măsuri de protecţie împotriva falsificării sau contrafacerii, aşa cum este şi cardul naţional de asigurări de sănătate
Astăzi, la solicitarea ministrului Sănătăţii, CSEKE Attila a fost aprobată în şedinţa de Guvern, Hotărârea pentru aprobarea modalităţii de realizare a sistemului naţional al cardurilor naţionale de asigurări sociale de sănătate.
Conform actului normativ, cardul naţional de asigurări de sănătate - produs cu caracter special ce impune măsuri împotriva falsificării sau contrafacerii va fi produs, încărcat cu date primare, şi distribuit prin Compania Naţională “Imprimeria Naţională” – S.A.
Toate specificaţiile sistemului naţional al cardurilor naţionale de asigurări sociale de sănătate si caracteristicilor tehnice ale cardului naţional de asigurări de sănătate se vor aproba prin ordin al presedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
„Prin introducerea cardului naţional de asigurări de sănătate facem un pas important în informatizarea sistemului. Vom putea reduce birocraţia la dovedirea calităţii de asigurat. Implementarea cardului naţional de asigurat va îmbunătăţi controlul costurilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate, prin introducerea unui mecanism suplimentar pentru evidenţele, raportările si decontările serviciilor şi va asigura accesul rapid al furnizorilor de servicii medicale la un minim de date necesare deciziei, în special în caz de urgenţe medicale.“, a declarat CSEKE Attila, ministrul Sănătăţii.
Conform Strategiei Naţionale de Raţionalizare a Spitalelor 2010-2012, anul viitor sistemul de sănătate va trece la introducerea cardului de sănătate.
Cardul naţional de asigurări sociale de sănătate este un card electronic, distinct de cardul european de asigurări sociale de sănătate.
Informaţiile minime care vor putea fi accesate de pe cardul naţional sunt datele de identitate şi codul numeric personal, dovada achitării contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate, înregistrarea numărului de solicitări de servicii medicale, prin codul furnizorului, diagnostice medicale cu risc vital, grupa sanguină şi Rh.
Cardul naţional se va emite individual pentru fiecare asigurat si se va elibera numai prin sistemul informatic unic integrat al asigurărilor sociale de sănătate.
Furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate vor avea obligaţia de a acorda asistenţa medicală titularilor de card naţional în condiţiile prevăzute de contractul-cadru si de normele metodologice de aplicare ale acestuia.
marți, 7 septembrie 2010
Potrivit CDC, unul din cinci americani fumează
O cincime din populaţia SUA inhalează fumul ţigaretelor iar patru din zece nefumători au fost expuşi pericolelor fumatului pasiv, în perioada 2007-2008. De asemenea, 54% din copiii cu vârste între 3-11 ani „fumează“ împotriva voinţei lor. Dureros, nu?
luni, 6 septembrie 2010
duminică, 5 septembrie 2010
miercuri, 1 septembrie 2010
Petiţie MediaSind
Mai jos puteţi citi textul integral al petiţiei trimise de către CSDR şi MediaSind d-nei Erminia Mazzoni, preşedintele Comisiei de Petiţii a Parlamentului European.
Stimaţi membri ai Comisiei de Petiţii a Parlamentului European,
Confederaţia Sindicatelor Democratice din România CSDR împreună cu membru său afiliat Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind, vă aduc la cunoştinţă textul acestei petiţii, care se referă la un atac fără precedent la adresa libertăţii de exprimare şi informare, petrecut în România, ţară membră a Uniunii Europene şi a NATO.
În data de 23 iunie 2010, Consiliul Superior de Apărare a Ţării (CSAT) a analizat şi a aprobat Strategia Naţională de Apărare (SNAp), document redactat la iniţiativa Preşedintelui României, Traian Băsescu, în prezenţa celor mai importanţi membri ai Guvernului şi a şefilor principalelor servicii secrete.
În acest document sunt enumerate provocările la adresa securităţii naţionale a României, iar la articolul 6.2 Vulnerabilităţi, paragraful 10, se precizează:
„Fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţiile statului reprezintă o (…) vulnerabilitate a statului român.”
Includerea unei astfel de aserţiuni în documentele oficiale ale CSAT reprezintă o încercare de răsturnare a sistemului democratic din România, fapt fără precedent în istoria recentă a ţării noastre.
În contrast cu oricare alt document similar, aprobat în oricare alt stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, precum şi documentele adoptate anterior în România după anul 1990, Strategia Naţională de Apărare din 23 iunie 2010 menţionează explicit ca vulnerabilităţi acţiunile mass media.
Deşi specific în formulare atunci când vine vorba despre presă şi ameninţarea pe care aceasta o poartă, documentul nu defineşte conceptul de securitate naţională. Cu toate acestea textul se defineşte ca fiind:
„(…) un instrument de lucru prin intermediul căruia, plecând de la nevoia apărării ţării, a intereselor, valorilor şi obiectivelor naţionale de securitate, se gestionează riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile.”
În acest raţionament:
„Succesul apărării duce la obţinerea securităţii, o stare care, în condiţia sa ideală, ar fi caracterizată prin absenţa riscurilor şi a ameninţărilor.”Pe cale de consecinţă, strategia naţională deschide posibilitatea nu doar a îngrădirii libertăţii de informare şi exprimare dar şi a eliminării premeditate prin mijloace încadrate „legal”, a jurnaliştilor care îşi permit ca, în timpul exercitării profesiei lor, să critice o autoritate publică care acţionează abuziv sau care nu are competenţă.
Mai mult decât atât, dat fiind faptul că documentul schiţează, legitimează şi oferă cadrul pentru posibila acţiune a serviciilor secrete şi a instituţiilor de forţă din România, se elimină restricţiile punerii în practică efectivă a acestei strategii pentru a elimina presupusele vulnerabilităţi.
În baza acestui raţionament, specific regimurilor dictatoriale, jurnaliştii care au dezvăluit afacerea Watergate sau alţii care au acţionat similar ar fi trebuit să fie trataţi conform strategiei domnului Traian Băsescu, cu toată forţa organelor represive, astfel încât să se elimine vulnerabilităţile la adresa siguranţei naţionale.
Dincolo de dimensiunea politică şocantă, documentul menţionat reprezintă în opinia noastră încălcarea explicită de către un stat membru al Uniunii Europene a unor norme juridice fundamentale, după cum urmează:
Articolul 11 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene:
1. „Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a transmite informaţii sau idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere.
2. Libertatea şi pluralismul mijloacelor de informare în masă sunt respectate.”
Articolul 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului:
I) „Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii sau idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică statele să supună societăţile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.
II) Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a moralei, protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.”Astfel, în conformitate cu articolul 52 alin 3 din Cartă, acest drept are acelaşi înţeles şi acelaşi domeniu de aplicare ca şi cel garantat prin CEDO. Restrângerile care pot fi aduse acestui drept nu le pot depăşi, prin urmare, pe cele stabilite la articolul 10 alineatul 2.
Pe cale de consecinţă:
„Începând cu hotărârea Handyside (7 decembrie 1976, /49), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut că libertatea de exprimare consacrată prin articolul 10 al CEDO este unul din drepturile fundamentale într-o societate democratică bazată pe pluralism, toleranţă şi spirit de deschidere. Astfel, Curtea a afirmat că libertatea de exprimare nu priveşte numai informaţiile şi ideile primite în mod favorabil sau considerate ca inofensive ori indiferente, dar şi pe cele care scandalizează, şochează sau neliniştesc statul ori o parte oarecare a populaţiei.”
Articolul 6. din Versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene
"1) Uniunea recunoaşte drepturile libertăţile şi principiile prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, astfel cum a fost adoptată la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, care are aceeaşi valoare juridică cu cea a tratatelor.
Dispoziţiile cuprinse în Cartă nu extind în nici un fel competenţele Uniunii astfel cum sunt definite în tratate.
Drepturile, libertăţile şi principiile prevăzute în Cartă se interpretează în conformitate cu dispoziţiile generale din titlul VII al Cartei privind interpretarea şi punerea sa în aplicare şi cu luarea în considerare în mod corespunzător a explicaţiilor menţionate în Cartă, care prevăd izvoarele acestor dispoziţii.
2) Uniunea aderă la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Competenţele Uniunii, astfel cum sunt definite în tratate, nu sunt modificate de această aderare.
3) Drepturile fundamentale, astfel cum sunt garantate prin convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi astfel cum rezultă din tradiţiile constituţionale comune ale statelor membre, constituie principii generale ale dreptului Uniunii.”
În mod firesc, petiţionarii se adresează Parlamentului European şi Comisiei Europene cu solicitarea explicită de a cere retragerea de îndată a prevederilor articolului 6.2 Vulnerabilităţi, paragraful 10, iar în cazul unui refuz, declanşarea procedurii de infringement pentru încălcarea normelor europene menţionate anterior.
Dorim să precizăm că acest document, odată adoptat de Parlamentul României, va fi urmat de elaborarea unor acte normative în vederea implementării Strategiei Naţionale de Apărare.
Credem că, dincolo de afilierea dumneavoastră politică, dincolo de convingerile dumneavoastră, avem de-a face în cazul mai sus menţionat cu un atac explicit şi inacceptabil la adresa uneia dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene şi credem că acest fapt nu poate fi nici tolerat şi nici acceptat pentru că,
„Libertatea noastră depinde de libertatea presei iar acest lucru nu poate fi limitat sau pierdut.” - Thomas Jefferson
De asemenea, dorim să vă aducem la cunoştinţă că acest atac împotriva libertăţii presei nu este singular. Impozitarea excesivă a industriei de media, adoptarea unor acte normative privind regimul fiscal al drepturilor de autor ceea ce a creat un adevărat haos fiscal în domeniul presei şi nu numai, refuzul clasei politice de a depolitiza institutuţiile publice de radio şi televiziune, desele atacuri împotriva jurnaliştilor declanşate de reprezentanţi ai clasei politice, nu fac decât să submineze dreptul cetăţeanului de a fi corect informat.
Alăturat vă transmitem şi reacţiile principalelor organizaţii ale jurnaliştilor români precum şi cele ale colegilor din Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, organizaţie la care suntem afiliaţi cu drepturi depline.
Confederaţia Sindicatelor Democratice din România - CSDR
Preşedinte, Iacob Baciu
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind,
Preşedinte, Cristi Godinac
Stimaţi membri ai Comisiei de Petiţii a Parlamentului European,
Confederaţia Sindicatelor Democratice din România CSDR împreună cu membru său afiliat Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind, vă aduc la cunoştinţă textul acestei petiţii, care se referă la un atac fără precedent la adresa libertăţii de exprimare şi informare, petrecut în România, ţară membră a Uniunii Europene şi a NATO.
În data de 23 iunie 2010, Consiliul Superior de Apărare a Ţării (CSAT) a analizat şi a aprobat Strategia Naţională de Apărare (SNAp), document redactat la iniţiativa Preşedintelui României, Traian Băsescu, în prezenţa celor mai importanţi membri ai Guvernului şi a şefilor principalelor servicii secrete.
În acest document sunt enumerate provocările la adresa securităţii naţionale a României, iar la articolul 6.2 Vulnerabilităţi, paragraful 10, se precizează:
„Fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţiile statului reprezintă o (…) vulnerabilitate a statului român.”
Includerea unei astfel de aserţiuni în documentele oficiale ale CSAT reprezintă o încercare de răsturnare a sistemului democratic din România, fapt fără precedent în istoria recentă a ţării noastre.
În contrast cu oricare alt document similar, aprobat în oricare alt stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, precum şi documentele adoptate anterior în România după anul 1990, Strategia Naţională de Apărare din 23 iunie 2010 menţionează explicit ca vulnerabilităţi acţiunile mass media.
Deşi specific în formulare atunci când vine vorba despre presă şi ameninţarea pe care aceasta o poartă, documentul nu defineşte conceptul de securitate naţională. Cu toate acestea textul se defineşte ca fiind:
„(…) un instrument de lucru prin intermediul căruia, plecând de la nevoia apărării ţării, a intereselor, valorilor şi obiectivelor naţionale de securitate, se gestionează riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile.”
În acest raţionament:
„Succesul apărării duce la obţinerea securităţii, o stare care, în condiţia sa ideală, ar fi caracterizată prin absenţa riscurilor şi a ameninţărilor.”Pe cale de consecinţă, strategia naţională deschide posibilitatea nu doar a îngrădirii libertăţii de informare şi exprimare dar şi a eliminării premeditate prin mijloace încadrate „legal”, a jurnaliştilor care îşi permit ca, în timpul exercitării profesiei lor, să critice o autoritate publică care acţionează abuziv sau care nu are competenţă.
Mai mult decât atât, dat fiind faptul că documentul schiţează, legitimează şi oferă cadrul pentru posibila acţiune a serviciilor secrete şi a instituţiilor de forţă din România, se elimină restricţiile punerii în practică efectivă a acestei strategii pentru a elimina presupusele vulnerabilităţi.
În baza acestui raţionament, specific regimurilor dictatoriale, jurnaliştii care au dezvăluit afacerea Watergate sau alţii care au acţionat similar ar fi trebuit să fie trataţi conform strategiei domnului Traian Băsescu, cu toată forţa organelor represive, astfel încât să se elimine vulnerabilităţile la adresa siguranţei naţionale.
Dincolo de dimensiunea politică şocantă, documentul menţionat reprezintă în opinia noastră încălcarea explicită de către un stat membru al Uniunii Europene a unor norme juridice fundamentale, după cum urmează:
Articolul 11 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene:
1. „Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a transmite informaţii sau idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere.
2. Libertatea şi pluralismul mijloacelor de informare în masă sunt respectate.”
Articolul 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului:
I) „Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii sau idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică statele să supună societăţile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.
II) Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a moralei, protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.”Astfel, în conformitate cu articolul 52 alin 3 din Cartă, acest drept are acelaşi înţeles şi acelaşi domeniu de aplicare ca şi cel garantat prin CEDO. Restrângerile care pot fi aduse acestui drept nu le pot depăşi, prin urmare, pe cele stabilite la articolul 10 alineatul 2.
Pe cale de consecinţă:
„Începând cu hotărârea Handyside (7 decembrie 1976, /49), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut că libertatea de exprimare consacrată prin articolul 10 al CEDO este unul din drepturile fundamentale într-o societate democratică bazată pe pluralism, toleranţă şi spirit de deschidere. Astfel, Curtea a afirmat că libertatea de exprimare nu priveşte numai informaţiile şi ideile primite în mod favorabil sau considerate ca inofensive ori indiferente, dar şi pe cele care scandalizează, şochează sau neliniştesc statul ori o parte oarecare a populaţiei.”
Articolul 6. din Versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene
"1) Uniunea recunoaşte drepturile libertăţile şi principiile prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, astfel cum a fost adoptată la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, care are aceeaşi valoare juridică cu cea a tratatelor.
Dispoziţiile cuprinse în Cartă nu extind în nici un fel competenţele Uniunii astfel cum sunt definite în tratate.
Drepturile, libertăţile şi principiile prevăzute în Cartă se interpretează în conformitate cu dispoziţiile generale din titlul VII al Cartei privind interpretarea şi punerea sa în aplicare şi cu luarea în considerare în mod corespunzător a explicaţiilor menţionate în Cartă, care prevăd izvoarele acestor dispoziţii.
2) Uniunea aderă la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Competenţele Uniunii, astfel cum sunt definite în tratate, nu sunt modificate de această aderare.
3) Drepturile fundamentale, astfel cum sunt garantate prin convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi astfel cum rezultă din tradiţiile constituţionale comune ale statelor membre, constituie principii generale ale dreptului Uniunii.”
În mod firesc, petiţionarii se adresează Parlamentului European şi Comisiei Europene cu solicitarea explicită de a cere retragerea de îndată a prevederilor articolului 6.2 Vulnerabilităţi, paragraful 10, iar în cazul unui refuz, declanşarea procedurii de infringement pentru încălcarea normelor europene menţionate anterior.
Dorim să precizăm că acest document, odată adoptat de Parlamentul României, va fi urmat de elaborarea unor acte normative în vederea implementării Strategiei Naţionale de Apărare.
Credem că, dincolo de afilierea dumneavoastră politică, dincolo de convingerile dumneavoastră, avem de-a face în cazul mai sus menţionat cu un atac explicit şi inacceptabil la adresa uneia dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene şi credem că acest fapt nu poate fi nici tolerat şi nici acceptat pentru că,
„Libertatea noastră depinde de libertatea presei iar acest lucru nu poate fi limitat sau pierdut.” - Thomas Jefferson
De asemenea, dorim să vă aducem la cunoştinţă că acest atac împotriva libertăţii presei nu este singular. Impozitarea excesivă a industriei de media, adoptarea unor acte normative privind regimul fiscal al drepturilor de autor ceea ce a creat un adevărat haos fiscal în domeniul presei şi nu numai, refuzul clasei politice de a depolitiza institutuţiile publice de radio şi televiziune, desele atacuri împotriva jurnaliştilor declanşate de reprezentanţi ai clasei politice, nu fac decât să submineze dreptul cetăţeanului de a fi corect informat.
Alăturat vă transmitem şi reacţiile principalelor organizaţii ale jurnaliştilor români precum şi cele ale colegilor din Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, organizaţie la care suntem afiliaţi cu drepturi depline.
Confederaţia Sindicatelor Democratice din România - CSDR
Preşedinte, Iacob Baciu
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind,
Preşedinte, Cristi Godinac
marți, 31 august 2010
FRJ MediaSind solicită Realităţii Media să-şi trateze angajaţii cu respect
Pentru că şi eu a trebuit să fiu făcut "plecat" din redacţia unui cotidian, susţin cu fermitate demersurile făcute de "primul grevist presar" România.
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind a luat act de sesizările primite din partea unor angajaţi ai SC Realitatea Media SA privind unele abuzuri savârşite de către conducerea trustului împotriva drepturilor jurnaliştilor prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass-Media. Potrivit sesizărilor, angajaţii societăţii nu şi-au primit de câteva luni salariile iar drepturile prevăzute în CCM Unic la Nivel de Ramura Mass-Media, cum ar fi cuantumul salariului minim pe ramură, sporurile de vechime şi de fidelitate, plata orelor suplimentare şi a orelor lucrate în zilele libere, lipsesc cu desăvârşire.
De asemenea, potrivit informaţiilor publicate în presă, în ziarul Bursa, website-urile Reporter Virtual şi Starea Presei, angajaţii sunt obligaţi să renunţe la contractele individuale de muncă şi să accepte semnarea unor contracte de drepturi de autor ale căror clauze încalcă flagrant legislaţia privind drepturile de autor, ceea ce determină ca jurnaliştii să nu mai fie protejaţi de legislaţia muncii.
Având în vedere aceste derapaje de la normele interne şi internaţionale privind
mass-media, precum şi pentru a se evita declanşarea unei greve generale în cadrul trustului, FRJ MediaSind solicită conducerii SC Realitatea Media să-şi trateze angajaţii cu respect şi să achite la zi toate drepurile prevăzute în legislaţia muncii.
Menţionăm că Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, prin secretarul general Aidan White, a condamnat zilele trecute tratamentul abuziv care este aplicat jurnaliştilor români de către unele trusturi de presă cum ar fi şi Realitatea Media, susţinând că ”jurnalismul în România este sub asediu din cauza problemelor economice ale ţării şi a lăcomiei angajatorilor. Viitorul acestei profesii este într-un pericol serios. Angajatorii şi autorităţile trebuie să ia imediat măsuri pentru a păstra jurnalismul profesional şi pentru a se opune crizei cu care se confruntă democraţia şi libertatea presei.”
Preşedinte FRJ MediaSind, 31.08.2010
Cristi Godinac
Pentru conformitate, vă prezentăm sesizarea unui angajat al Realitatea tv care doreşte să intre în grevă generală de la 1 septembrie.
“Nu vă cunosc pe toți. Mi-ar fi imposibil. La fel cum nu îmi cunosc toți verișorii, toate mătușile. În ambele situații însă suntem o familie. Una numeroasă. În copilărie, când făceam câte o prostie, tata era primul care mă disciplina. Sora mea mai mare nu a încetat niciodată să se împotrivească și să se așeze între mine și el. Cu toate că era conștientă că am făcut o prostie și ar trebui să fiu pedepsit, nu mă putea privi încasând curele peste palme. E o chestie de sânge. E în sângele nostru să fim jurnaliști.
Suntem jurnaliști când îi apărăm pe cei săraci puși de către Guvern să facă sacrificii și mai mari. Suntem jurnaliști când dăm dreptate patronatelor. La fel de jurnaliști când promovăm mișcările sindicale. Nu suntem însă jurnaliști pentru noi înșine.
Am acceptat o situație ciudată – să fim puși în ipostaza de a urla despre încălcarea drepturilor pensionarilor, bugetarilor, PFA-urilor, medicilor, pacienților sau mamelor, dar să fim muți când ni se încalcă nouă drepturile. Cu bună știință continuăm să urlăm pentru alții în timp ce banca ne ia casa, firma de leasing ne ia mașina, Provident vine după împrumutul de 3 lei făcut pentru pâinea zilei de mâine… Cu bună știință aplecăm capul când managerul ne spune că nu sunt bani pentru salariile noastre printr-un mail trimis din Bahamas unde face team-building cu colegii manageri din trust. Cu bună știință acceptăm amenințarea că mâine nu mai avem loc de muncă dacă nu continuăm să acceptăm să lucrăm fară să fim plătiți.
Compostăm cu putere biletul de RATB care a luat locul bonului de la benzinărie. Nervii, frustrarea, depresia, revolta. Toate rămân în autobuz după ce coborâm în fața Casei Presei Libere. Se pierd printre norii de transpirație mascată cu parfumuri de firmă, sunt domolite de vocea ridicată care ne oferă leucoplast cu rivanol la 1 leu. Intrăm în Casa Presei Libere cu capul plecat și ieșim cu capul mână. Sabia managerului nu iartă pe nimeni.
Am transmis live greve generale, greve japoneze, proteste spontane. Am transmis live negocieri între sindicate și guvern, am transmis live negocieri peste negocieri. Măcar atât să fi învățat: să fim solidari. Să protestăm. Să nu mai stăm ascunși sub talpa managerială ci să ne ridicăm pe propriile picioare, să deschidem propriile guri și să ne cerem banii. Să ne cerem drepturile. Să nu mai fim proprii noștri gropari. Cimitirele sunt deja pline.
Newsin, mă auzi?The Money Channel, mă auzi?Realitatea FM, mă auzi?Realitatea TV, mă auzi?Romantica, mă auzi?
Suntem o familie. O familie cu o voce puternică. Unul lângă altul suntem în stare să ne redobândim drepturile. Dezbinați, să ne fie țărâna ușoară.
Semnat:
Primul angajat care va intra în grevă de la 1 septembrie.”
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind a luat act de sesizările primite din partea unor angajaţi ai SC Realitatea Media SA privind unele abuzuri savârşite de către conducerea trustului împotriva drepturilor jurnaliştilor prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass-Media. Potrivit sesizărilor, angajaţii societăţii nu şi-au primit de câteva luni salariile iar drepturile prevăzute în CCM Unic la Nivel de Ramura Mass-Media, cum ar fi cuantumul salariului minim pe ramură, sporurile de vechime şi de fidelitate, plata orelor suplimentare şi a orelor lucrate în zilele libere, lipsesc cu desăvârşire.
De asemenea, potrivit informaţiilor publicate în presă, în ziarul Bursa, website-urile Reporter Virtual şi Starea Presei, angajaţii sunt obligaţi să renunţe la contractele individuale de muncă şi să accepte semnarea unor contracte de drepturi de autor ale căror clauze încalcă flagrant legislaţia privind drepturile de autor, ceea ce determină ca jurnaliştii să nu mai fie protejaţi de legislaţia muncii.
Având în vedere aceste derapaje de la normele interne şi internaţionale privind
mass-media, precum şi pentru a se evita declanşarea unei greve generale în cadrul trustului, FRJ MediaSind solicită conducerii SC Realitatea Media să-şi trateze angajaţii cu respect şi să achite la zi toate drepurile prevăzute în legislaţia muncii.
Menţionăm că Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, prin secretarul general Aidan White, a condamnat zilele trecute tratamentul abuziv care este aplicat jurnaliştilor români de către unele trusturi de presă cum ar fi şi Realitatea Media, susţinând că ”jurnalismul în România este sub asediu din cauza problemelor economice ale ţării şi a lăcomiei angajatorilor. Viitorul acestei profesii este într-un pericol serios. Angajatorii şi autorităţile trebuie să ia imediat măsuri pentru a păstra jurnalismul profesional şi pentru a se opune crizei cu care se confruntă democraţia şi libertatea presei.”
Preşedinte FRJ MediaSind, 31.08.2010
Cristi Godinac
Pentru conformitate, vă prezentăm sesizarea unui angajat al Realitatea tv care doreşte să intre în grevă generală de la 1 septembrie.
“Nu vă cunosc pe toți. Mi-ar fi imposibil. La fel cum nu îmi cunosc toți verișorii, toate mătușile. În ambele situații însă suntem o familie. Una numeroasă. În copilărie, când făceam câte o prostie, tata era primul care mă disciplina. Sora mea mai mare nu a încetat niciodată să se împotrivească și să se așeze între mine și el. Cu toate că era conștientă că am făcut o prostie și ar trebui să fiu pedepsit, nu mă putea privi încasând curele peste palme. E o chestie de sânge. E în sângele nostru să fim jurnaliști.
Suntem jurnaliști când îi apărăm pe cei săraci puși de către Guvern să facă sacrificii și mai mari. Suntem jurnaliști când dăm dreptate patronatelor. La fel de jurnaliști când promovăm mișcările sindicale. Nu suntem însă jurnaliști pentru noi înșine.
Am acceptat o situație ciudată – să fim puși în ipostaza de a urla despre încălcarea drepturilor pensionarilor, bugetarilor, PFA-urilor, medicilor, pacienților sau mamelor, dar să fim muți când ni se încalcă nouă drepturile. Cu bună știință continuăm să urlăm pentru alții în timp ce banca ne ia casa, firma de leasing ne ia mașina, Provident vine după împrumutul de 3 lei făcut pentru pâinea zilei de mâine… Cu bună știință aplecăm capul când managerul ne spune că nu sunt bani pentru salariile noastre printr-un mail trimis din Bahamas unde face team-building cu colegii manageri din trust. Cu bună știință acceptăm amenințarea că mâine nu mai avem loc de muncă dacă nu continuăm să acceptăm să lucrăm fară să fim plătiți.
Compostăm cu putere biletul de RATB care a luat locul bonului de la benzinărie. Nervii, frustrarea, depresia, revolta. Toate rămân în autobuz după ce coborâm în fața Casei Presei Libere. Se pierd printre norii de transpirație mascată cu parfumuri de firmă, sunt domolite de vocea ridicată care ne oferă leucoplast cu rivanol la 1 leu. Intrăm în Casa Presei Libere cu capul plecat și ieșim cu capul mână. Sabia managerului nu iartă pe nimeni.
Am transmis live greve generale, greve japoneze, proteste spontane. Am transmis live negocieri între sindicate și guvern, am transmis live negocieri peste negocieri. Măcar atât să fi învățat: să fim solidari. Să protestăm. Să nu mai stăm ascunși sub talpa managerială ci să ne ridicăm pe propriile picioare, să deschidem propriile guri și să ne cerem banii. Să ne cerem drepturile. Să nu mai fim proprii noștri gropari. Cimitirele sunt deja pline.
Newsin, mă auzi?The Money Channel, mă auzi?Realitatea FM, mă auzi?Realitatea TV, mă auzi?Romantica, mă auzi?
Suntem o familie. O familie cu o voce puternică. Unul lângă altul suntem în stare să ne redobândim drepturile. Dezbinați, să ne fie țărâna ușoară.
Semnat:
Primul angajat care va intra în grevă de la 1 septembrie.”
luni, 30 august 2010
Ministerul Sănătăţii recomandă măsuri de protecţie împotriva ţânţarilor
În urma analizelor efectuate, Institutul Cantacuzino a confirmat astăzi existenţa unor cazuri de infectare cu virusul West Nile pe teritoriul României. Acestea au apărut în contextul epidemiologic existent în luna august într-o serie de ţări apropiate de România. Cazuri au fost semnalate în Grecia, Rusia (zona Mării Negre), precum şi alte ţări din Europa. În acest context, Ministerul Sănătăţii a solicitat din partea sistemului naţional de supraveghere epidemiologică intensificarea unor activităţi de depistare, diagnostic şi diminuare a riscului pentru apariţia unor cazuri în România.
Au fost investigate peste 80 de cazuri de îmbolnăviri compatibile cu infecţia West Nile şi, în acest context, în ultima săptămână au fost identificate 7 cazuri confirmate de infecţie, sunt în curs de confirmare 2 cazuri probabile, respectiv, 1 caz în curs de evaluare clinică. Judeţele în care s-au înregistrat aceste cazuri, sunt: Alba, , Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Mureş, Sibiu şi Teleorman. Toate cazurile înregistrate au fost numai la adulţi peste vârsta de 30 de ani, din care 2 s-au soldat cu deces datorită terenului biologic prin vârstă (de 75 şi 79 de ani), respectiv, boli cronice de fond preexistente.
Ministerul Sănătăţii a solicitat convocarea de urgenţă a comisiei de epidemiologie pentru elaborarea unor măsuri suplimentare privind organizarea suprevegherii la nivelul tuturor eşaloanelor de asistenţă medicală a tuturor situaţiilor de risc şi ale cazurilor de boală compatibile cu infecţia West Nile.
Măsurile preconizate vizează:
o Intensificarea activităţii de supraveghere pe baza metodologiei de prevenire a infecţiei West Nile, implementate încă din anul 2008 pe baza reglementărilor din Comunitatea Europeană şi metodologia ECDC;
o Solicitarea reţelei pentru implementarea raportării telefonice imediate a cazurilor suspecte depistate la nivelul spitalelor/secţiilor de boli infecfţioase;
o Atenţionarea medicilor de familie, mai ales din zonele în care s-au înregistrat cazuri de îmbolnăpvire, pentru abordarea complexă, după caz, trimiterea la secţia de boli infecţioase a tuturor cazurilor de stare febrilpă fără o cauză clară elucidată;
o Intensificarea colaborării reţelei de supraveghere în vederea asigurării diagnosticului bolii West Nile la Nivelul INCDI Cantacuzino şi Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj, conform arondării teritoriale stabilite;
o Internarea şi îngrijirea corectă a tuturor cazurilor suspecte sau compatibile cu diagnosticul de West Nile la niveluol secţiilor/spitalelor de boli infecţioase;
o Intensificarea colaborării DSP-urilor cu Instituţia Prefectului şi administraţiile publice locale pentru realizarea măsurilor nespecifice de prevenire (de ex. dezinsecţii);
o Avertizarea, prin DSP, a sistemelor de hemovigilenţă din centrele de transfuzii priovind restricţiile la donare sau transplant de organe de la populaţia comunităţilor afectate de infecţie confirmată pentru o perioadă de 28 de zile;
o Anunţarea sistemului european de alertă EWRS.
În acest context, specialiştii Ministerului Sănătăţii recomandă populaţiei să ia măsuri de protecţie:
- să evite expunerea la ţânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi;
- să utilizeze substanţe chimice repelente de ţânţari;
- să împiedice pătrunderea ţânţarilor în casă;
- să asigure desecarea băltirilor de apă din jurul gospodăriilor, să îndepărteze recipientele de apă stătută.
Infecţia West Nile apare la populaţia adultă şi poate avea efecte grave în cazul persoanelor predispuse la îmbolnăviri, având alte boli asociate (copiii trec, de regulă, neobservat peste infectarea cu virusul West Nile).
În cazul în care prezintă semne de boală – febră, dureri de cap, astenie, vărsături, tulburări de memorie, dureri articulare sau musculare, sau alte situaţii care survin în 3-7 zile de la o posibilă înţepare de ţânţar, persoana să se prezinte de urgenţă la medicul de familie sau (cei neasiguraţi) la cel mai apropiat cabinet medical.
Ministerul Sănătăţii subliniază că toate aceste cazuri depistate şi înregistrate în România sunt cazuri sporadice şi în momentul de faţă nu comportă riscul unei epidemii de amploare. Deasemenea, sunt asigurate toate cele necesare pentru supraveghere, precum şi, în caz de îmbolnăvire, de îngrijire medicală adecvată.
Au fost investigate peste 80 de cazuri de îmbolnăviri compatibile cu infecţia West Nile şi, în acest context, în ultima săptămână au fost identificate 7 cazuri confirmate de infecţie, sunt în curs de confirmare 2 cazuri probabile, respectiv, 1 caz în curs de evaluare clinică. Judeţele în care s-au înregistrat aceste cazuri, sunt: Alba, , Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Mureş, Sibiu şi Teleorman. Toate cazurile înregistrate au fost numai la adulţi peste vârsta de 30 de ani, din care 2 s-au soldat cu deces datorită terenului biologic prin vârstă (de 75 şi 79 de ani), respectiv, boli cronice de fond preexistente.
Ministerul Sănătăţii a solicitat convocarea de urgenţă a comisiei de epidemiologie pentru elaborarea unor măsuri suplimentare privind organizarea suprevegherii la nivelul tuturor eşaloanelor de asistenţă medicală a tuturor situaţiilor de risc şi ale cazurilor de boală compatibile cu infecţia West Nile.
Măsurile preconizate vizează:
o Intensificarea activităţii de supraveghere pe baza metodologiei de prevenire a infecţiei West Nile, implementate încă din anul 2008 pe baza reglementărilor din Comunitatea Europeană şi metodologia ECDC;
o Solicitarea reţelei pentru implementarea raportării telefonice imediate a cazurilor suspecte depistate la nivelul spitalelor/secţiilor de boli infecfţioase;
o Atenţionarea medicilor de familie, mai ales din zonele în care s-au înregistrat cazuri de îmbolnăpvire, pentru abordarea complexă, după caz, trimiterea la secţia de boli infecţioase a tuturor cazurilor de stare febrilpă fără o cauză clară elucidată;
o Intensificarea colaborării reţelei de supraveghere în vederea asigurării diagnosticului bolii West Nile la Nivelul INCDI Cantacuzino şi Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj, conform arondării teritoriale stabilite;
o Internarea şi îngrijirea corectă a tuturor cazurilor suspecte sau compatibile cu diagnosticul de West Nile la niveluol secţiilor/spitalelor de boli infecţioase;
o Intensificarea colaborării DSP-urilor cu Instituţia Prefectului şi administraţiile publice locale pentru realizarea măsurilor nespecifice de prevenire (de ex. dezinsecţii);
o Avertizarea, prin DSP, a sistemelor de hemovigilenţă din centrele de transfuzii priovind restricţiile la donare sau transplant de organe de la populaţia comunităţilor afectate de infecţie confirmată pentru o perioadă de 28 de zile;
o Anunţarea sistemului european de alertă EWRS.
În acest context, specialiştii Ministerului Sănătăţii recomandă populaţiei să ia măsuri de protecţie:
- să evite expunerea la ţânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi;
- să utilizeze substanţe chimice repelente de ţânţari;
- să împiedice pătrunderea ţânţarilor în casă;
- să asigure desecarea băltirilor de apă din jurul gospodăriilor, să îndepărteze recipientele de apă stătută.
Infecţia West Nile apare la populaţia adultă şi poate avea efecte grave în cazul persoanelor predispuse la îmbolnăviri, având alte boli asociate (copiii trec, de regulă, neobservat peste infectarea cu virusul West Nile).
În cazul în care prezintă semne de boală – febră, dureri de cap, astenie, vărsături, tulburări de memorie, dureri articulare sau musculare, sau alte situaţii care survin în 3-7 zile de la o posibilă înţepare de ţânţar, persoana să se prezinte de urgenţă la medicul de familie sau (cei neasiguraţi) la cel mai apropiat cabinet medical.
Ministerul Sănătăţii subliniază că toate aceste cazuri depistate şi înregistrate în România sunt cazuri sporadice şi în momentul de faţă nu comportă riscul unei epidemii de amploare. Deasemenea, sunt asigurate toate cele necesare pentru supraveghere, precum şi, în caz de îmbolnăvire, de îngrijire medicală adecvată.
vineri, 27 august 2010
Pe canicula asta, am da şi cu racheta antigrindină după o ploicică
Românii sunt inventivi. Poate creierele noastre (cele care au mai rămas) vor inventa şi nişte rachete care să aducă ploaia, chiar şi pe un metru pătrat. Antigrindină deja avem...
... bineînţeles, dintr-o dronă d-asta!
... bineînţeles, dintr-o dronă d-asta!
sâmbătă, 21 august 2010
Acum trăim din amintiri...
Începând cu această săptămână, voi publica o serie de fotografii personale, instantanee pe care am avut ocazia să le surprind cu ocazia unui târg militar renumit. Atenţie... Haru se întoarce!!!
duminică, 8 august 2010
joi, 5 august 2010
Un alt OZN-UFO fotografiat de mine :)
MISTER. Pe drumul care taie Grădina din Carpaţi, către seară, am realizat un instantaneu de excepţie. Discul acela pare să absoarbă lumina precum o gaură neagră, identică cu gaura care ne-a secătuit bugetul, gaură întreţinută de Marinar, Proprietara frunzei, anti-vuvuzelul (tare te-ai mai mânjit nea... ) şi de Marele-Mic. Cugetaţi...
marți, 3 august 2010
A FOST DOAR O EXPLOZIE SOLARA DE CLASĂ C
Apropate toţi am sesizat în ultimele zile o creştere spectaculoasă a temperaturilor şi a indicelui de confort termic. Dacă o explozie solară de clasă C3 a stors apele din noi, mă întreb ce-ar putea face una de clasă X sau M... SCĂPĂM DE ANTI-VUVUZELAR, DE TĂIEREA PENSIILOR ŞI DE CREŞTEREA PREŢURILOR!! Ce mai... Rai nene!
luni, 2 august 2010
SĂ FI FOST OARE OZN?
Stau şi mă întreb... să fie oare un OZN în fotografia de mai jos? Posibil sa fi fost imortalizat neuronul anti-vuvuzelarului? Noua maşinărie menită să susţină campania de vizită în gradina dintre Carpaţi? Cu cine o face oare banking pilotul?
luni, 12 iulie 2010
Campania de donatii prin sms la numarul 858 a fost prelungita pana la data de 24 iulie 2010
Asociatia M.A.M.E. va informeaza ca, cei care doresc sa sprijine campania „Atinge o stea”- achizitionarea unui ecograf pentru sectia de Pediatrie a Spitalului Fundeni prin trimiterea unui sms in valoare de 2 euro la numarul* 858, o pot face pana la data de
24 iulie 2010.
Companiile Vodafone, Orange si Cosmote au inteles importanta campaniei „Atinge o Stea” si lasa la dispozitia Asociatiei MAME numarul 858 pana la data de 24 iulie 2010 pentru oricine doreste sa sprijine aceasta campanie.
“Alaturi de greutatile vietii de zi cu zi, tragediile copiilor internati la Fundeni sunt realitati crude fata de care suntem solidari in egala masura. Pentru noi, cei pentru care 'a fi sanatos' este o normalitate, un sms inseamna 2 euro, dar pentru acesti micuti bolnavi, poate inseamna VIATA! Si uneori o viata depinde de un aparat. Ganditi-va ca un efort cât de mic poate face uneori diferenţa între viaţă şi moarte. Trimiteti acum un sms la 858 si puteti contribui la salvarea unor copii.”, a declarat Maria Culescu, presedinta Asociatiei M.A.M.E.
Asociatia M.A.M.E. face un apel la solidaritate si ii roaga pe toti cei care cred in sansa la viata a acestor copii, ca IMPREUNA, umar langa umar, sa se implice in achizitionarea aparatului ecograf:
• Trimitand un SMS in valoare de 2 euro la numarul 858 pana la data de 24 iulie 2010 (Numarul este valabil in reteaua Vodafone, Orange, Cosmote. Serviciul este gratuit si nu se percepe TVA. )
• Online,
- folosind serviciul Paypal in contul: office@asociatiamame.com
- direct din site-ul www.asociatiamame.com, prin intermediul serviciului specializat in tranzactii online "EuPlatesc.ro"
• in conturile Asociatiei:
Cont bancar deschis la Banca Transilvania SA, Sucursala Iancului
Asociatia M.A.M.E - Cod de identificare fiscala: 25454339
Cont RON: RO 03 BTRL 0440 1205 N750 44XX
Cont EURO: RO 75 BTRL 0440 4205 N750 44XX
• prin sponsorizarea acestui proiect.
Detalii suplimentare despre acest proiect pot fi obtinute atat de la reprezentantii Asociatiei M.A.M.E. email: press@asociatiamame.com , de la presedinta acesteia - dna Maria Culescu (tel: 0724 064 304), cat si de la asistenta Nadia Ulmeanu – coordonatoarea de proiect, asistenta in Sectia de Pediatrie a Institutului Clinic Fundeni.
Pana la acest moment, s-au strans 13.300 euro din cei aproximativ 45.000 euro necesari pentru achizitionarea echografului.
joi, 24 iunie 2010
Iată cum au mers şi cum merg treburile în România (autor necunoscut)
Am primit astăzi un fel de fabulă de la persoana iubită care, la rândul său, a recepţionat-o de la altcineva. Este dureros de adevărată şi, pentru prima dată, postez o astfel de scriere pe blog, cu felicitările de rigoare celui care a scris-o.
Într-o dimineaţă, stăpânitorul unei cetăţi fu trezit de nişte strigăte care se auzeau din piaţă: „Hai la mere! Mere dulci cum n-aţi mai gustat!”. Ridicându-se indispus din pat şi privind pe fereastră, văzu un târgoveţ ce vindea, într-adevăr, mere, înconjurat de o mulţime de muşterii. „Trebuie să fie tare bune merele alea”, îşi spuse mai-marele cetăţii şi, făcându-i-se poftă, îl chemă pe primul său sfetnic şi îi porunci: „Ia cinci galbeni şi mergi în piaţă să cumperi mere de la târgoveţul acela”. Primul sfetnic îl chemă pe paharnic şi îi spuse: „Uite patru galbeni, du-te şi cumpără mere”. Paharnicul se adresă, la rândul său, stolnicului: „Poftim trei galbeni, de care să cumperi mere de la târgoveţul acela”. Stolnicul îl chemă pe primul străjer îi dădu doi galbeni şi îl trimise în piaţă. Acesta dădu un galben unui străjer din subordine, iar acela se duse la târgoveţ şi îi luă la rost: „Hei, ce tot strigi aşa? Ai tulburat somnul mai-marelui cetăţii, iar drept pedeapsă mi-a poruncit să-ţi confisc căruţa asta cu mere”.
Zis şi făcut. Întors la şeful său, străjerul se lăudă: „Am făcut un târg nemaipomenit. Cu un galben am cumpărat o jumătate din căruţa cu mere a tărgoveţului”. Primul străjer merse la stolnic: „M-am târguit şi, cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reuşit să cumpăr un sac cu mere!”. Stolnicul - repede la paharnic: „Cu trei galbeni am luat o tolbă întreagă cu mere”. Paharnicul dosi jumătate din cantitate şi apoi merse la primul sfetnic: „Iată, cei patru galbeni
mi-au ajuns doar pentru o jumătate de tolbă cu mere”. Iar primul sfetnic se înfăţişă dinaintea stăpînitorului cetăţii şi glăsui: „Măria ta, iată, am îndeplinit porunca. Numai că de acei cinci galbeni n-am reuşit să târguiesc decât cinci mere”.
Mai-marele cetăţii muşcă dintr-un măr şi cugetă: „Hmmm… Cinci mere pentru cinci galbeni… scump, foarte scump! Şi, cu toate astea, târgoveţul acela avea o mulţime de cumpărători.
Înseamnă că lumea o duce bine, are bani. Ia să măresc eu birurile!”
Într-o dimineaţă, stăpânitorul unei cetăţi fu trezit de nişte strigăte care se auzeau din piaţă: „Hai la mere! Mere dulci cum n-aţi mai gustat!”. Ridicându-se indispus din pat şi privind pe fereastră, văzu un târgoveţ ce vindea, într-adevăr, mere, înconjurat de o mulţime de muşterii. „Trebuie să fie tare bune merele alea”, îşi spuse mai-marele cetăţii şi, făcându-i-se poftă, îl chemă pe primul său sfetnic şi îi porunci: „Ia cinci galbeni şi mergi în piaţă să cumperi mere de la târgoveţul acela”. Primul sfetnic îl chemă pe paharnic şi îi spuse: „Uite patru galbeni, du-te şi cumpără mere”. Paharnicul se adresă, la rândul său, stolnicului: „Poftim trei galbeni, de care să cumperi mere de la târgoveţul acela”. Stolnicul îl chemă pe primul străjer îi dădu doi galbeni şi îl trimise în piaţă. Acesta dădu un galben unui străjer din subordine, iar acela se duse la târgoveţ şi îi luă la rost: „Hei, ce tot strigi aşa? Ai tulburat somnul mai-marelui cetăţii, iar drept pedeapsă mi-a poruncit să-ţi confisc căruţa asta cu mere”.
Zis şi făcut. Întors la şeful său, străjerul se lăudă: „Am făcut un târg nemaipomenit. Cu un galben am cumpărat o jumătate din căruţa cu mere a tărgoveţului”. Primul străjer merse la stolnic: „M-am târguit şi, cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reuşit să cumpăr un sac cu mere!”. Stolnicul - repede la paharnic: „Cu trei galbeni am luat o tolbă întreagă cu mere”. Paharnicul dosi jumătate din cantitate şi apoi merse la primul sfetnic: „Iată, cei patru galbeni
mi-au ajuns doar pentru o jumătate de tolbă cu mere”. Iar primul sfetnic se înfăţişă dinaintea stăpînitorului cetăţii şi glăsui: „Măria ta, iată, am îndeplinit porunca. Numai că de acei cinci galbeni n-am reuşit să târguiesc decât cinci mere”.
Mai-marele cetăţii muşcă dintr-un măr şi cugetă: „Hmmm… Cinci mere pentru cinci galbeni… scump, foarte scump! Şi, cu toate astea, târgoveţul acela avea o mulţime de cumpărători.
Înseamnă că lumea o duce bine, are bani. Ia să măresc eu birurile!”
miercuri, 23 iunie 2010
Comunicat Mediasind: Strategia Nationala de Aparare a Tarii reprezinta un risc la adresa democratiei
Organizatiile semnatare resping si condamna concluziile integrate in Strategia Nationala de Aparare a Tarii, conform carora presa reprezinta o vulnerabilitate la adresa securitatii nationale. Strategia a fost initiata de Presedintia Romaniei, adoptata de CSAT si inaintata astazi, 23 iunie 2010, Parlamentului.
Conform Strategiei Nationale de Aparare, “fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului reprezintă o (…) vulnerabilitate a statului roman”.
Reamintim Presedintelui Romaniei si CSAT ca rolul presei intr-o societate democratica este acela de a informa publicul in legatura cu chestiuni de interes public. Atunci cand jurnalistii informeaza publicul, exista si riscul ca institutii ale statului sa fie criticate. Riscul ca jurnalistii sa se insele si sa “raspandeasca informatii false” este un risc asumat in orice democratie in virtutea respectarii dreptului la libertatea cuvantului. Este responsabilitatea presei sa transmita informatii si este dreptul publicului sa le primeasca si sa le evalueze. Politicienii si functionarii publici au o posibilitatea sa contracareze orice informatii eronate transmise de presa.
Documentul adoptat de CSAT nu contine si nici nu face trimitere la niciun fel de dovezi in legatura cu posibile “campanii de presă la comandă”. Acelasi lucru este valabil si pentru afirmatia potrivit careia exista “presiuni exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului”. Din acest punct de vedere Strategia Nationala de Aparare generalizeaza abuziv situatii pe care le presupune a fi reale, iar prin acest fapt calomniaza presa in ansamblul ei.
Acest document oficial, care contine enunturi superficiale si acuzatii importiva presei in ansamblul ei, constituie o amenintare severa la adresa libertatii cuvantului, prin faptul ca el poate fundamenta initiative legislative menite sa desfiinteze orice afirmatie critica la adresa inistitutiilor statului. De aceea condamnam afirmatiile din Strategia CSAT si facem un apel la Parlamentul Romaniei sa aduca modificarile necesare acestui document, eliminind referirile la vulnerablitatea pe care o reprezinta critica de presa.
ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei
Centrul pentru Jurnalism Independent
Asociatia Patronala a Editorilor Locali
Conventia Organizatiilor de Media
Federatia Romana a Jurnalistilor MediaSind
Patronatul Presei din Romania Romedia
Centrul pentru Resurse Juridice
Conform Strategiei Nationale de Aparare, “fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului reprezintă o (…) vulnerabilitate a statului roman”.
Reamintim Presedintelui Romaniei si CSAT ca rolul presei intr-o societate democratica este acela de a informa publicul in legatura cu chestiuni de interes public. Atunci cand jurnalistii informeaza publicul, exista si riscul ca institutii ale statului sa fie criticate. Riscul ca jurnalistii sa se insele si sa “raspandeasca informatii false” este un risc asumat in orice democratie in virtutea respectarii dreptului la libertatea cuvantului. Este responsabilitatea presei sa transmita informatii si este dreptul publicului sa le primeasca si sa le evalueze. Politicienii si functionarii publici au o posibilitatea sa contracareze orice informatii eronate transmise de presa.
Documentul adoptat de CSAT nu contine si nici nu face trimitere la niciun fel de dovezi in legatura cu posibile “campanii de presă la comandă”. Acelasi lucru este valabil si pentru afirmatia potrivit careia exista “presiuni exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului”. Din acest punct de vedere Strategia Nationala de Aparare generalizeaza abuziv situatii pe care le presupune a fi reale, iar prin acest fapt calomniaza presa in ansamblul ei.
Acest document oficial, care contine enunturi superficiale si acuzatii importiva presei in ansamblul ei, constituie o amenintare severa la adresa libertatii cuvantului, prin faptul ca el poate fundamenta initiative legislative menite sa desfiinteze orice afirmatie critica la adresa inistitutiilor statului. De aceea condamnam afirmatiile din Strategia CSAT si facem un apel la Parlamentul Romaniei sa aduca modificarile necesare acestui document, eliminind referirile la vulnerablitatea pe care o reprezinta critica de presa.
ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei
Centrul pentru Jurnalism Independent
Asociatia Patronala a Editorilor Locali
Conventia Organizatiilor de Media
Federatia Romana a Jurnalistilor MediaSind
Patronatul Presei din Romania Romedia
Centrul pentru Resurse Juridice
marți, 22 iunie 2010
Otopeni Air Show 2010 - cel mai spectaculos miting aviatic organizat în acest an în România
Zeci de aeronave, peste 70 de piloţi experimentaţi vor face spectacol în cel mai impresionant eveniment aviatic organizat în acest an în ţara noastră, Otopeni Air Show 2010. Programat să aibă loc în data de 17 iulie pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă, mitingul va reuni, în peste 3 ore de acrobaţii şi demonstraţii aeriene, cei mai buni profesionişti ai momentului, într-o manifestare dedicată celor doi mari pionieri ai aviaţiei române şi mondiale: Aurel Vlaicu şi Henri Coandă.
Povestea zborului a fost una fericită în istoria românilor. S-a manifestat de la începutul veacului trecut – de la primul zbor al lui Aurel Vlaicu şi invenţiile lui Henri Coandă – până în zilele noastre. Plecând de la reuşitele industriei de-a lungul timpului, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a pregătit anul acesta un spectacol aviatic fără precedent, continuând tradiţia începută în 2009, când Aeroportul Henri Coandă sărbătorea 40 de ani de la înfiinţare printr-un miting aerian de succes.
Otopeni Air Show 2010, organizat în 17 iulie, va reuni peste 60 de aeronave civile, sportive şi militare, iar participanţii vor reprezenta organizaţii ale aviaţiei româneşti: Forţele Aeriene Române, Aeroclubul României, Iacării Acrobaţi, Special Air Services, Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă, Tarom, Romavia, Direct Aero Services. În cadrul mitingului va evolua şi invitatul special Jurgis Kayris (Lituania), unul dintre cei mai valoroşi acrobaţi ai zborului din lume la clasa nelimitat. “Otopeni Air Show 2010 este un spectacol dedicat profesionalismului, tenacităţii, entuziasmului şi talentului aviatorilor români – militari şi civili. Fie că vorbim despre cei ai trecutului sau despre cei ai prezentului. Ne propunem ca, în fiecare an, acesta să devină cel mai important eveniment de gen din România”, a spus Tudor Bistreanu, conducătorul mitingului aerian - director siguranţă aeronautică al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti.
Veţi putea urmări în evoluţii, printre altele, Extra 300 L, IAR 99 Şoim, IAR 330 Puma SOCAT, Bae 146, planoare IS 28B2 şi IAR 35, MIG 21 Lancer, Yak 52, Sukhoi 31 sau JuKa, Boeing 737, C27-Spartan.
Dincolo de numărul impresionant de participanţi şi evoluţiile spectaculoase pregătite, Otopeni Air Show 2010 va celebra şi centenarele a două momente esenţiale din istoria aviaţiei naţionale:
• primul zbor al unui aviator român realizat cu un avion de concepţie românească pe un aerodrom din România – Aurel Vlaicu, la Cotroceni, în 17 iunie 1910.
• primul zbor al unui aeroplan cu reacţie din lume – Henri Coandă, la Issy les Moulineaux, în 16 decembrie 1910.
Pagina de web www.otp-airport.ro găzduieşte o secţiune specială dedicată Otopeni Air Show 2010, în care se vor regăsi pe parcursul întregii perioade până la desfăşurarea spectacolului aviatic, noi informaţii cu privire la acest eveniment.
luni, 14 iunie 2010
Poştaşii - locul doi în topul încrederii în profesiile din România - studiu Gfk
Pompierii sunt grupul profesional care se bucura de cel mai inalt grad de incredere in randul populatiei atat in Romania, cat si la nivel international - 91%, respectiv 94%. Totusi, la noi aceasta categorie profesionala este in scadere cu 4 procente fata de 2008. A doua profesie in topul increderii in tara noastra este cea de postas (89%), urmata de cea de cadru militar, cu aproape 88%, de profesor sau de reprezentant al bisericii (86%).
La capatul opus al topului se afla politicienii, cu doar 11%, in scadere cu 3 procente fata de acum 2 ani, bancherii (28%, si ei cu 8 puncte procentuale mai putin decat in anul 2008) sau managerii marilor companii (39%). Daca primele doua categorii au suferit deteriorari in privinta reputatiei, situatia managerilor este destul de fluctuanta (o scadere fata de 2008, cand inregistrau 46%, dar o crestere comparativ cu anul trecut cand se situau la nivelul de 33 de procente). Alte profesii care in Romania au castigat increderea populatiei in comparatie cu 2009 sunt avocatii (42% fata de 35% anul trecut), militarii (88% fata de 82%) sau oamenii din domeniul publicitatii (50% versus 46%).
In comparatie cu alte tari europene, domeniile profesionale care in Romania marcheaza cele mai bune rate in privinta respectului acordat de cetateni sunt biserica, armata si publictatea, in vreme ce profesiile care se bucura de cel mai mic succes sunt pompierii, doctorii si politistii.
De altfel, situatia din Romania este destul de mult diferita de ceadin alte tari. Unele dintre categoriile mentionate mai sus se remarca printr-un nivel de incredere mai scazut la nivel international - militarii 81%, postasii 82%, profesorii 83%. Domeniile care in Europa experimenteaza un declin in privinta reputatiei sunt politica (14%), marketingul - 33%, cu 8% diminuare a increderii fata de 2008 - biserica, cu doar 58%, in scadere si ea cu 4 procente sau organizatiile neguvernamentale care activeaza in domeniul protectiei mediului - 69% versus 62% comparativ cu 2008.
Diferente semnificative intre tarile europene analizate si Romania se mai remarca la si alte categorii profesionale, in general in tara noastra acestea bucurandu-se de o mai buna reputatie: oamenii de publicitate cu 50 de procente fata de numai 29% la nivel international, cei care activeaza in sistemul bancar 42% fata de 28%, managerii de mari companii 39% versus 31%.
Exista insa si grupuri profesionale care sunt mai apreciate in alte state decat in Romania. Diferente insemnate apar in cazul politistilor (75%, comparativ cu 54%), a doctorilor (84% versus 74%) sau a judecatorilor (62% fata de 42%).
GfK Trust Index
Grupul GfK a realizat aceasta cercetare in primavara anului 2010 pentru a determina nivelul de incredere al cetatenilor in urmatoarele categorii profesionale: bancheri, oameni de publicitate, militari, reprezentanti ai bisericii, activisti in cadrul organizatiilor neguvernamentale de mediu, doctori, profesori, judecatori, avocati, pompieri, jurnalisti, cercetatori de piata, politisti, postasi, politicieni, functionari publici, oameni de marketing, managerii marilor companii. Studiul este realizat de catre divizia de Custom Research a grupului GfK anual, incepand din 2003.
La capatul opus al topului se afla politicienii, cu doar 11%, in scadere cu 3 procente fata de acum 2 ani, bancherii (28%, si ei cu 8 puncte procentuale mai putin decat in anul 2008) sau managerii marilor companii (39%). Daca primele doua categorii au suferit deteriorari in privinta reputatiei, situatia managerilor este destul de fluctuanta (o scadere fata de 2008, cand inregistrau 46%, dar o crestere comparativ cu anul trecut cand se situau la nivelul de 33 de procente). Alte profesii care in Romania au castigat increderea populatiei in comparatie cu 2009 sunt avocatii (42% fata de 35% anul trecut), militarii (88% fata de 82%) sau oamenii din domeniul publicitatii (50% versus 46%).
In comparatie cu alte tari europene, domeniile profesionale care in Romania marcheaza cele mai bune rate in privinta respectului acordat de cetateni sunt biserica, armata si publictatea, in vreme ce profesiile care se bucura de cel mai mic succes sunt pompierii, doctorii si politistii.
De altfel, situatia din Romania este destul de mult diferita de ceadin alte tari. Unele dintre categoriile mentionate mai sus se remarca printr-un nivel de incredere mai scazut la nivel international - militarii 81%, postasii 82%, profesorii 83%. Domeniile care in Europa experimenteaza un declin in privinta reputatiei sunt politica (14%), marketingul - 33%, cu 8% diminuare a increderii fata de 2008 - biserica, cu doar 58%, in scadere si ea cu 4 procente sau organizatiile neguvernamentale care activeaza in domeniul protectiei mediului - 69% versus 62% comparativ cu 2008.
Diferente semnificative intre tarile europene analizate si Romania se mai remarca la si alte categorii profesionale, in general in tara noastra acestea bucurandu-se de o mai buna reputatie: oamenii de publicitate cu 50 de procente fata de numai 29% la nivel international, cei care activeaza in sistemul bancar 42% fata de 28%, managerii de mari companii 39% versus 31%.
Exista insa si grupuri profesionale care sunt mai apreciate in alte state decat in Romania. Diferente insemnate apar in cazul politistilor (75%, comparativ cu 54%), a doctorilor (84% versus 74%) sau a judecatorilor (62% fata de 42%).
GfK Trust Index
Grupul GfK a realizat aceasta cercetare in primavara anului 2010 pentru a determina nivelul de incredere al cetatenilor in urmatoarele categorii profesionale: bancheri, oameni de publicitate, militari, reprezentanti ai bisericii, activisti in cadrul organizatiilor neguvernamentale de mediu, doctori, profesori, judecatori, avocati, pompieri, jurnalisti, cercetatori de piata, politisti, postasi, politicieni, functionari publici, oameni de marketing, managerii marilor companii. Studiul este realizat de catre divizia de Custom Research a grupului GfK anual, incepand din 2003.
joi, 10 iunie 2010
Comunicat MediaSind: SC Adevărul Holding SRL începe să piardă procesele cu jurnaliştii
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind salută hotărârea definitivă pronunţată de către Tribunalul Dolj, Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 13687/63/2009 având ca părţi: MIREA ANA ALINA (contestator), SC ADEVĂRUL HOLDING-SRL BUCUREŞTI (intimat) şi SINDICATUL JURNALIŞTILOR PROFESIONIŞTI, (intervenient în numele altei persoane). În data de 09.06.2010, instanţa a admis contestaţia membrului nostru de sindicat AlinaMirea şi a constatat nulitatea absolută a Deciziei de concediere nr. 346 din 19.10. 2009 emisă de intimata SC Adevărul Holding SRL. De asemenea, instanţa a hotărât să repună părţile în situaţia anterioară concedierii şi a obligat SC Adevărul Holding SRL la plata către contestatoare a despăgubirilor egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat aceasta de la data concedierii şi până la reintegrarea definitivă. Totodată, SC Adevărul Holding SRL a fost obligată şi la plata cheltuielilor de judecată.
Iată că instanţele de judecată confirmă ceea ce Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind a condamnat în nenumărate rânduri, şi anume, tratamentul discriminatoriu pe care conducerea Trustului de presă Adevărul îl aplică împotriva membrilor de sindicat. Pentru “vina” de a notifica angajatorul că sunt membri de sindicat şi că solicită drepturile prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass-Media, mai mulţi angajaţi ai SC Adevărul SA, printre care Gina Vişan, Cătălin Cocoş, Alina Mirea, Adrian Horincar, Elena Crăescu, Maria Raluca Lazăr Pop etc., au fost concediaţi în mod ilegal, fără respectarea prevederilor prevăzute în legislaţia muncii.
Toate controalele efectuate de Inspecţia Muncii la sediul SC Adevărul Holding SRL au confirmat că sesizările FRJ MediaSind şi ai Comisei Paritare la Nivel de Ramură
Mass-Media sunt justificate.
De asemenea, Federaţia Europeană a Jurnaliştilor a condamnat conducerea necinstită a acestui trust de presă din cauza “politicilor sale anti-sindicale şi a tratamentului abuziv aplicat unor jurnalişti, acţiuni care au subminat eforturile de creare a unei noi culturi în relaţiile de muncă în presa din România.” FEJ consideră că „acţiunile grupului media Adevărul, care încalcă responsabilităţile juridice faţă de drepturile angajaţilor, constituie o trădare ruşinoasă a eforturilor de îmbunătăţire a dialogului social şi cooperării dintre sindicate şi media din România. Condamnăm în mod ferm acţiunile acestei companii, ce reflectă o cultură anti-sindicală care domină într-o mare parte a mediei româneşti. Este absolut reprobabil să acţionezi împotriva jurnaliştilor şi a altor angajaţi atunci când aceştia nu cer nimic mai mult decât drepturile fundamentele ce le revin conform legislaţiei muncii”, a afirmat secretarul general al FEJ, Aidan White.
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind face un apel către toţi angajaţii din mass-media să nu se lase intimidaţi de conducerile unor trusturi de presă „certate” cu legea şi să-şi ceară drepturile prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass-Media. FRJ MediaSind, prin sindicatele afiliate, va acorda tot sprijinul necesar pentru ca legislaţia să fie respectată şi în acest domeniu important pentru democraţie.
Iată că instanţele de judecată confirmă ceea ce Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind a condamnat în nenumărate rânduri, şi anume, tratamentul discriminatoriu pe care conducerea Trustului de presă Adevărul îl aplică împotriva membrilor de sindicat. Pentru “vina” de a notifica angajatorul că sunt membri de sindicat şi că solicită drepturile prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass-Media, mai mulţi angajaţi ai SC Adevărul SA, printre care Gina Vişan, Cătălin Cocoş, Alina Mirea, Adrian Horincar, Elena Crăescu, Maria Raluca Lazăr Pop etc., au fost concediaţi în mod ilegal, fără respectarea prevederilor prevăzute în legislaţia muncii.
Toate controalele efectuate de Inspecţia Muncii la sediul SC Adevărul Holding SRL au confirmat că sesizările FRJ MediaSind şi ai Comisei Paritare la Nivel de Ramură
Mass-Media sunt justificate.
De asemenea, Federaţia Europeană a Jurnaliştilor a condamnat conducerea necinstită a acestui trust de presă din cauza “politicilor sale anti-sindicale şi a tratamentului abuziv aplicat unor jurnalişti, acţiuni care au subminat eforturile de creare a unei noi culturi în relaţiile de muncă în presa din România.” FEJ consideră că „acţiunile grupului media Adevărul, care încalcă responsabilităţile juridice faţă de drepturile angajaţilor, constituie o trădare ruşinoasă a eforturilor de îmbunătăţire a dialogului social şi cooperării dintre sindicate şi media din România. Condamnăm în mod ferm acţiunile acestei companii, ce reflectă o cultură anti-sindicală care domină într-o mare parte a mediei româneşti. Este absolut reprobabil să acţionezi împotriva jurnaliştilor şi a altor angajaţi atunci când aceştia nu cer nimic mai mult decât drepturile fundamentele ce le revin conform legislaţiei muncii”, a afirmat secretarul general al FEJ, Aidan White.
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind face un apel către toţi angajaţii din mass-media să nu se lase intimidaţi de conducerile unor trusturi de presă „certate” cu legea şi să-şi ceară drepturile prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass-Media. FRJ MediaSind, prin sindicatele afiliate, va acorda tot sprijinul necesar pentru ca legislaţia să fie respectată şi în acest domeniu important pentru democraţie.
vineri, 28 mai 2010
Comunicat APAPR: Prin nationalizarea Pilonului II de pensii private, Guvernul vrea sa taie si pensiile celor care inca nu sunt pensionari
In pofida tuturor argumentelor tehnice prezentate de specialisti in ultimele 3 saptamani, Guvernul Romaniei inca nu a renuntat la ideea reducerii contributiei virate catre Pilonul II de pensii private obligatorii, planuind astfel sa nationalizeze Pilonul II si sa amaneteze viitorul a peste 5 milioane de salariati carora le-a garantat la lansarea sistemului, in 2008, ca vor putea obtine o pensie decenta din sistemul privat.
Anul trecut, Pilonul II a incasat prima lovitura grea din partea Guvernului, prin inghetarea contributiei la 2% (in locul unei cresteri la 2,5%, conform legii), cel mai redus nivel din Europa si din lume. Prin aceasta masura, cei 5 milioane de contributori au pierdut deja 200 de milioane de euro in 2009 si 2010, iar masura le va produce in continuare pierderi de inca 800 de milioane de euro pana in 2017. Pe termen lung, masura din 2009 va reduce pensiile private ale romanilor cu pana la 15%.
Anul acesta, Ministerul Finantelor propune o noua taiere la Pilonul II (propunerea initiala: de la 2,5% la 0,5%), provocand noi pierderi de sute de milioane de euro si reduceri de pensii de pana la 30%-40%. Printr-o noua afectare a Pilonului II, Guvernul ar reusi ceea ce nicio tara din lume nu a incercat: sa taie si pensiile celor care inca nu sunt pensionari, amanetand viitorul de dragul evitarii unor reforme necesare in prezent. Guvernul nu a inclus insa aceasta idee in scrisoarea de intentie catre Fondul Monetar International, desi ea vizeaza un domeniu vital de politica publica in zona sociala, incercandu-se probabil amputarea viitorului a 5 milioane de contributori fara stiinta institutiilor financiare internationale, care in prezent finanteaza Romania.
Mai mult, distrugerea Pilonului II si a viitorul tinerilor de azi, planuita acum pentru urmatoarea rectificare bugetara (conform declaratiilor Ministerului Finantelor Publice), nu rezolva nimic din problema deficitului bugetar urias al tarii, la care s-a ajuns ca urmare a 20 de ani in care principala politica publica a fost cea de evitare a reformelor. Potrivit declaratiilor publice oficiale, in absenta masurilor de austeritate anuntate deja, deficitul bugetar ar fi ajuns la 9,1% din PIB (46 miliarde de lei). Din aceasta suma, taierea a 2 procente din contributia Pilonului II ar „economisi” statului, in 2010, doar 660 de milioane de lei, adica 1,4% din deficitul total. Pretul insa ar fi distrugerea definitiva a Pilonului II, nationalizarea pensiilor private, alungarea investitorilor straini din tara si aruncarea Romaniei in urma cu 20 de ani.
O asemenea masura ar fi cu atat mai grava cu cat Pilonul II de pensii private obligatorii reprezinta singura sansa de economisire pentru o larga parte a populatiei:
- 50% din familiile din Romania nu reusesc sa economiseasca absolut deloc, invocand situatia financiara precara a familiei (studiu prezentat de Banca Nationala a Romaniei in septembrie 2009);
- 67% din populatia urbana a Romaniei nu economiseste absolut deloc si nici nu are niciun fel de rezerve financiare (studiu IRSOP pentru BCR Banca pentru Locuinte, prezentat in septembrie 2009);
- cetateanul roman “mediu” nu isi poate permite sa economiseasca (intrucat cheltuielile lunare sunt mai mari decat veniturile lunare, exceptand productia agricola de autoconsum), potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica in aprilie 2010.
Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) solicita public tuturor institutiilor din Romania (mass-media, patronate, asociatii profesionale, organizatii cetatenesti, institutii publice) sa ia atitudine si sa se opuna acestei propuneri.
Pentru evitarea adoptarii acestei masuri injuste, APAPR propune urmatoarele solutii:
1. Guvernul Romaniei trebuie sa solicite Eurostat, Comisiei Europene si Fondului Monetar International ca toate contributiile virate catre Pilonul II de pensii private sa fie exceptate de la calculul deficitului bugetar, conform practicilor europene si internationale.
Pilonul II nu este o cheltuiala, ci o investitie pe termen lung, iar o asemenea masura, care este acceptata pentru statele Europei Occidentale, va fi sustinuta de APAPR in cadrul discutiilor de la Bruxelles din luna iunie, organizate de Federatia Europeana a Pensiilor Private (EFRP).
2. Finantarea deficitului bugetar temporar creat de Pilonul II conform planurilor facute in 2007-2008 si al memorandumului incheiat de Guvernul Romaniei cu Banca Mondiala: prin emisiuni de titluri de stat pe termen lung (10-15 ani) si din veniturile din privatizarea companiilor unde statul mai detine inca pachete de actiuni.
Romania este statul Uniunii Europene cu cea mai subdezvoltata piata de titluri de stat pe termen lung, fapt care afecteaza increderea investitorilor institutionali si reduce sansele adoptarii monedei unice euro. Tara noastra ar putea acoperi deficitul temporar creat la buget de Pilonul II prin emisiuni de titluri de stat cu maturitate ridicata, care ar rezolva si aceasta problema, impreuna cu un management mai bun al datoriei publice.
Anul trecut, Pilonul II a incasat prima lovitura grea din partea Guvernului, prin inghetarea contributiei la 2% (in locul unei cresteri la 2,5%, conform legii), cel mai redus nivel din Europa si din lume. Prin aceasta masura, cei 5 milioane de contributori au pierdut deja 200 de milioane de euro in 2009 si 2010, iar masura le va produce in continuare pierderi de inca 800 de milioane de euro pana in 2017. Pe termen lung, masura din 2009 va reduce pensiile private ale romanilor cu pana la 15%.
Anul acesta, Ministerul Finantelor propune o noua taiere la Pilonul II (propunerea initiala: de la 2,5% la 0,5%), provocand noi pierderi de sute de milioane de euro si reduceri de pensii de pana la 30%-40%. Printr-o noua afectare a Pilonului II, Guvernul ar reusi ceea ce nicio tara din lume nu a incercat: sa taie si pensiile celor care inca nu sunt pensionari, amanetand viitorul de dragul evitarii unor reforme necesare in prezent. Guvernul nu a inclus insa aceasta idee in scrisoarea de intentie catre Fondul Monetar International, desi ea vizeaza un domeniu vital de politica publica in zona sociala, incercandu-se probabil amputarea viitorului a 5 milioane de contributori fara stiinta institutiilor financiare internationale, care in prezent finanteaza Romania.
Mai mult, distrugerea Pilonului II si a viitorul tinerilor de azi, planuita acum pentru urmatoarea rectificare bugetara (conform declaratiilor Ministerului Finantelor Publice), nu rezolva nimic din problema deficitului bugetar urias al tarii, la care s-a ajuns ca urmare a 20 de ani in care principala politica publica a fost cea de evitare a reformelor. Potrivit declaratiilor publice oficiale, in absenta masurilor de austeritate anuntate deja, deficitul bugetar ar fi ajuns la 9,1% din PIB (46 miliarde de lei). Din aceasta suma, taierea a 2 procente din contributia Pilonului II ar „economisi” statului, in 2010, doar 660 de milioane de lei, adica 1,4% din deficitul total. Pretul insa ar fi distrugerea definitiva a Pilonului II, nationalizarea pensiilor private, alungarea investitorilor straini din tara si aruncarea Romaniei in urma cu 20 de ani.
O asemenea masura ar fi cu atat mai grava cu cat Pilonul II de pensii private obligatorii reprezinta singura sansa de economisire pentru o larga parte a populatiei:
- 50% din familiile din Romania nu reusesc sa economiseasca absolut deloc, invocand situatia financiara precara a familiei (studiu prezentat de Banca Nationala a Romaniei in septembrie 2009);
- 67% din populatia urbana a Romaniei nu economiseste absolut deloc si nici nu are niciun fel de rezerve financiare (studiu IRSOP pentru BCR Banca pentru Locuinte, prezentat in septembrie 2009);
- cetateanul roman “mediu” nu isi poate permite sa economiseasca (intrucat cheltuielile lunare sunt mai mari decat veniturile lunare, exceptand productia agricola de autoconsum), potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica in aprilie 2010.
Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) solicita public tuturor institutiilor din Romania (mass-media, patronate, asociatii profesionale, organizatii cetatenesti, institutii publice) sa ia atitudine si sa se opuna acestei propuneri.
Pentru evitarea adoptarii acestei masuri injuste, APAPR propune urmatoarele solutii:
1. Guvernul Romaniei trebuie sa solicite Eurostat, Comisiei Europene si Fondului Monetar International ca toate contributiile virate catre Pilonul II de pensii private sa fie exceptate de la calculul deficitului bugetar, conform practicilor europene si internationale.
Pilonul II nu este o cheltuiala, ci o investitie pe termen lung, iar o asemenea masura, care este acceptata pentru statele Europei Occidentale, va fi sustinuta de APAPR in cadrul discutiilor de la Bruxelles din luna iunie, organizate de Federatia Europeana a Pensiilor Private (EFRP).
2. Finantarea deficitului bugetar temporar creat de Pilonul II conform planurilor facute in 2007-2008 si al memorandumului incheiat de Guvernul Romaniei cu Banca Mondiala: prin emisiuni de titluri de stat pe termen lung (10-15 ani) si din veniturile din privatizarea companiilor unde statul mai detine inca pachete de actiuni.
Romania este statul Uniunii Europene cu cea mai subdezvoltata piata de titluri de stat pe termen lung, fapt care afecteaza increderea investitorilor institutionali si reduce sansele adoptarii monedei unice euro. Tara noastra ar putea acoperi deficitul temporar creat la buget de Pilonul II prin emisiuni de titluri de stat cu maturitate ridicata, care ar rezolva si aceasta problema, impreuna cu un management mai bun al datoriei publice.
luni, 24 mai 2010
De 1 iunie, Rock pentru viaţă
Pe 1 iunie, de Ziua Copilului, în Piaţa Constituţiei, Fundaţia “Salvaţi-vă Îngerii” va organiza un concert caritabil în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti şi cu sprijinul Fundaţiei Vodafone România.
Mihai Mărgineanu, Les Elephants Bizarres, Vunk, Sarmalele Reci, Taxi, Viţa-de-Vie, VH2, Compact, Proconsul, Bere Gratis, Voltaj, Ştefan Bănică Jr., Iris, Dida Drăgan şi Corul Allegretto se vor reuni într-un concert special, intitulat „Rock pentru Viaţă”, pentru a sprijini iniţiativa Fundaţiei „Salvaţi-vă Îngerii” de strângere de fonduri destinată construirii noului spital de pediatrie Marie Curie.
“De ziua lor, dorim să oferim un cadou minunat copiilor, un nou spital care să poată asigura tratamentele pediatrice necesare, la cel mai înalt nivel de competenţă şi condiţii medicale”, declară Liana Stanciu unul dintre cei mai activi susţinători ai acestui proiect.
Noul spital va fi amplasat pe un teren aflat în proprietatea Primăriei Sector 4, Bucureşti şi dat în folosinţa Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Maria Sklodowska Curie”. Este vorba de construcţia unui ansamblu spitalicesc format dintr-un corp de spital în conexiune cu spitalul actual, cu 274 de paturi spitalizare continuă, un centru de cercetări medicale şi un centru de conferinţe, un hotel pentru parinţi şi un restaurant dedicat atât părinţilor, cât şi corpului medical.
Corpul de spital va avea avea următoarele secţii de spitalizare: bloc operator ortopedie, chirurgie toracică şi oncologică, chirurgie neonatală, neurochirurgie, cardiochirurgie, secţie de ATI – compartiment trezire, secţie de Terapie Intensivă Neurochirurgicală şi Cardiacă, laborator cateterism cardiac, secţie de hematologie, oncologie şi transplant medular, radioterapie, secţie imagistică şi radiologie, secţie laborator clinic şi farmacie clinică.
Noua aripă, împreună cu spitalul actual, vor asigura tratamente complexe acoperind toată gama de afecţiuni care în prezent necesită tratamente în afara ţării, de aceea construirea acestui spital reprezintă o necesitate pentru România. Deşi se fac încercări de a reduce mortalitatea neonatală şi pediatrică, România este din păcate în fruntea oricăror statistici privind mortalitatea neonatală şi pediatrică în Comunitatea Europeană. “Dorim să oferim condiţii de lucru deosebite medicilor cu adevărat pregătiţi să practice cea mai frumoasă meserie, într-un respect faţă de actul medical şi faţă de pacienţii noştrii”, a afirmat Dr. Cătălin Cîrstoveanu, coordonator proiect.
Mihai Mărgineanu, Les Elephants Bizarres, Vunk, Sarmalele Reci, Taxi, Viţa-de-Vie, VH2, Compact, Proconsul, Bere Gratis, Voltaj, Ştefan Bănică Jr., Iris, Dida Drăgan şi Corul Allegretto se vor reuni într-un concert special, intitulat „Rock pentru Viaţă”, pentru a sprijini iniţiativa Fundaţiei „Salvaţi-vă Îngerii” de strângere de fonduri destinată construirii noului spital de pediatrie Marie Curie.
“De ziua lor, dorim să oferim un cadou minunat copiilor, un nou spital care să poată asigura tratamentele pediatrice necesare, la cel mai înalt nivel de competenţă şi condiţii medicale”, declară Liana Stanciu unul dintre cei mai activi susţinători ai acestui proiect.
Noul spital va fi amplasat pe un teren aflat în proprietatea Primăriei Sector 4, Bucureşti şi dat în folosinţa Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Maria Sklodowska Curie”. Este vorba de construcţia unui ansamblu spitalicesc format dintr-un corp de spital în conexiune cu spitalul actual, cu 274 de paturi spitalizare continuă, un centru de cercetări medicale şi un centru de conferinţe, un hotel pentru parinţi şi un restaurant dedicat atât părinţilor, cât şi corpului medical.
Corpul de spital va avea avea următoarele secţii de spitalizare: bloc operator ortopedie, chirurgie toracică şi oncologică, chirurgie neonatală, neurochirurgie, cardiochirurgie, secţie de ATI – compartiment trezire, secţie de Terapie Intensivă Neurochirurgicală şi Cardiacă, laborator cateterism cardiac, secţie de hematologie, oncologie şi transplant medular, radioterapie, secţie imagistică şi radiologie, secţie laborator clinic şi farmacie clinică.
Noua aripă, împreună cu spitalul actual, vor asigura tratamente complexe acoperind toată gama de afecţiuni care în prezent necesită tratamente în afara ţării, de aceea construirea acestui spital reprezintă o necesitate pentru România. Deşi se fac încercări de a reduce mortalitatea neonatală şi pediatrică, România este din păcate în fruntea oricăror statistici privind mortalitatea neonatală şi pediatrică în Comunitatea Europeană. “Dorim să oferim condiţii de lucru deosebite medicilor cu adevărat pregătiţi să practice cea mai frumoasă meserie, într-un respect faţă de actul medical şi faţă de pacienţii noştrii”, a afirmat Dr. Cătălin Cîrstoveanu, coordonator proiect.
miercuri, 19 mai 2010
marți, 18 mai 2010
Comunicat Mediasind - grevă 19.05.2010
Federatia Româna a Jurnalistilor MediaSind se solidarizeaza si va participa la actiunile de protest organizate mâine în Capitala de catre toate confederatiile sindicale reprezentative la nivel national.
FRJ MediaSind considera ca sacrificarea drepturilor membrilor de sindicat reprezinta o masura ilegala care încalca Constitutia României, Codul Muncii, Contractele colective de munca si celelalte norme interne si internationale din domeniul raporturilor de munca.
FRJ MediaSind sustine ca, pentru iesirea din criza economica, Guvernul trebuie sa negocieze cu partenerii sociali un real plan de relansare a economiei care sa cuprinda masuri de relaxare fiscala, diminuarea evaziunii fiscale, reducerea cheltuielilor de achizitii, transparenta licitatiilor, reducerea deplasarilor, a indemnizatiilor de conducere si a altor drepturi gen sporuri pe care le primeste personalul de conducere din institutiile de stat, recuperarea de la societatile de stat a sumelor care, anul trecut, s-au cheltuit nejustificat, etc. Acestea sunt câteva solutii care pot sa fie aplicate fara sa fie reduse drepturile membrilor de sindicat. De asemenea, orice masura care vizeaza angajatii trebuie să fie însotita de scheme ocupationale, de crearea de noi locuri de muncă.
In consecinta, Federatia Româna a Jurnalistilor MediaSind solicita celor peste 9000 de membri afiliati sa participe la actiunile de protest demarate împotriva Guvernului României si sa sustina urmatoarele revendicari:
1. Cresterea salariului minim pe economie garantat în plata la 705 lei.
2. Aplicarea acordului semnat între Guvern si sindicate pentru cresterea salariului minim pâna la atingerea valorii de 50% din salariul mediu brut pe economie.
3. Vârsta maxima de pensionare sa fie de 63 de ani.
4. Neimpozitarea tichetelor de masa.
5. Renuntarea la masura reducerii cu 15% a pensiilor.
6. Renuntarea la masura de reducere a salariilor cu 25%.
7. Combaterea reala a evaziunii fiscale si a coruptiei.
8. Suspendarea transferului de alocatii de la sistemul public de pensii catre cel privat.
9. Scaderea TVA pentru produse si servicii de stricta necesitate si cresterea TVA la produsele de lux.
10. Crearea de noi locuri de munca în paralel cu mentinerea masurilor de protectie sociala pentru categoriile defavorizate.
11. Depolitizarea institutiilor publice centrale si locale si a agentilor economici cu capital majoritar de stat.
FRJ MediaSind considera ca sacrificarea drepturilor membrilor de sindicat reprezinta o masura ilegala care încalca Constitutia României, Codul Muncii, Contractele colective de munca si celelalte norme interne si internationale din domeniul raporturilor de munca.
FRJ MediaSind sustine ca, pentru iesirea din criza economica, Guvernul trebuie sa negocieze cu partenerii sociali un real plan de relansare a economiei care sa cuprinda masuri de relaxare fiscala, diminuarea evaziunii fiscale, reducerea cheltuielilor de achizitii, transparenta licitatiilor, reducerea deplasarilor, a indemnizatiilor de conducere si a altor drepturi gen sporuri pe care le primeste personalul de conducere din institutiile de stat, recuperarea de la societatile de stat a sumelor care, anul trecut, s-au cheltuit nejustificat, etc. Acestea sunt câteva solutii care pot sa fie aplicate fara sa fie reduse drepturile membrilor de sindicat. De asemenea, orice masura care vizeaza angajatii trebuie să fie însotita de scheme ocupationale, de crearea de noi locuri de muncă.
In consecinta, Federatia Româna a Jurnalistilor MediaSind solicita celor peste 9000 de membri afiliati sa participe la actiunile de protest demarate împotriva Guvernului României si sa sustina urmatoarele revendicari:
1. Cresterea salariului minim pe economie garantat în plata la 705 lei.
2. Aplicarea acordului semnat între Guvern si sindicate pentru cresterea salariului minim pâna la atingerea valorii de 50% din salariul mediu brut pe economie.
3. Vârsta maxima de pensionare sa fie de 63 de ani.
4. Neimpozitarea tichetelor de masa.
5. Renuntarea la masura reducerii cu 15% a pensiilor.
6. Renuntarea la masura de reducere a salariilor cu 25%.
7. Combaterea reala a evaziunii fiscale si a coruptiei.
8. Suspendarea transferului de alocatii de la sistemul public de pensii catre cel privat.
9. Scaderea TVA pentru produse si servicii de stricta necesitate si cresterea TVA la produsele de lux.
10. Crearea de noi locuri de munca în paralel cu mentinerea masurilor de protectie sociala pentru categoriile defavorizate.
11. Depolitizarea institutiilor publice centrale si locale si a agentilor economici cu capital majoritar de stat.
vineri, 7 mai 2010
Reactia ACPR: "Chiar dacă este dureros, şi sectorul de stat trebuia să plătească preţul crizei aşa cum mediul privat a făcut-o deja"
Alianţa Confederaţiilor Patronale din România consideră că măsura de scădere a salariilor bugetarilor şi a celorlalte cheltuieli publice, deşi dramatică, este preferabilă alternativei de creştere a taxelor şi impozitelor. Suprataxarea ar spori şomajul imediat cu 5-6 procente şi ar arunca economia într-un blocaj imposibil de depăşit.
Reducerea cheltuielilor bugetare trebuia făcută cu mult timp înainte pentru a nu se ajunge la o situaţie limită. Făcute acum, în al 12-lea ceas, aceste reduceri trebuie însoţite de o justă cheltuire a banului public în toate sectoarele, precum şi de o politică de investiţii care să permită recuperarea economică. Guvernul trebuie să gândească scăderea cheltuielilor publice ca pe o măsură de însănătoşire a mediului economic care, însă, nu poate reface singură fluxul normal al circuitelor, ci are nevoie de încurajarea mediului de afaceri, lipsit până acum de iniţiative concrete anti-criză.
Chiar dacă este dureros, şi sectorul de stat trebuia să plătească preţul crizei aşa cum mediul privat a făcut-o deja începând cu anul 2009. Acum există premizele unei ieşiri din criză, cu condiţia ca economiile făcute la buget să se concretizeze în plata datoriilor statului către companiile private şi în investiţii care să declanşeze producţia în economia pe orizontală.
Cifra de afaceri din industria românească pe total (piaţa internă şi piaţa externă) dă deja semne de revenire, în luna martie aceasta crescând cu 6,9% faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi cu încurajatoarea cifră de 22,8% faţă de februarie 2010. Acest trend al recuperării producţiei din sectorul privat va fi încurajat de reducerea cheltuielilor bugetare, ceea ce ne poate aduce primul semn al relansării pentru economia românească.
Reducerea cheltuielilor bugetare trebuia făcută cu mult timp înainte pentru a nu se ajunge la o situaţie limită. Făcute acum, în al 12-lea ceas, aceste reduceri trebuie însoţite de o justă cheltuire a banului public în toate sectoarele, precum şi de o politică de investiţii care să permită recuperarea economică. Guvernul trebuie să gândească scăderea cheltuielilor publice ca pe o măsură de însănătoşire a mediului economic care, însă, nu poate reface singură fluxul normal al circuitelor, ci are nevoie de încurajarea mediului de afaceri, lipsit până acum de iniţiative concrete anti-criză.
Chiar dacă este dureros, şi sectorul de stat trebuia să plătească preţul crizei aşa cum mediul privat a făcut-o deja începând cu anul 2009. Acum există premizele unei ieşiri din criză, cu condiţia ca economiile făcute la buget să se concretizeze în plata datoriilor statului către companiile private şi în investiţii care să declanşeze producţia în economia pe orizontală.
Cifra de afaceri din industria românească pe total (piaţa internă şi piaţa externă) dă deja semne de revenire, în luna martie aceasta crescând cu 6,9% faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi cu încurajatoarea cifră de 22,8% faţă de februarie 2010. Acest trend al recuperării producţiei din sectorul privat va fi încurajat de reducerea cheltuielilor bugetare, ceea ce ne poate aduce primul semn al relansării pentru economia românească.
joi, 6 mai 2010
INS: Câştigul salarial mediu în luna martie 2010 a crescut cu între 10-13% in activitatea de poştă şi de curierat (sic!)
Potrivit INS, cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:
- cu 35,1% în fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 34,7% în intermedieri financiare;
- între 22% şi 25% în activităţi de fabricarea altor produse din minerale nemetalice, extracţia cărbunelui superior şi inferior, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale;
- între 13% şi 19% în captarea, tratarea si distribuţia apei, fabricarea echipamentelor electrice, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, colectarea şi epurarea apelor uzate, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale);
- între 10% şi 13% în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), activităţi de editare, activităţi de poştă şi de curier, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, prelucrarea lemnului (inclusiv fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea băuturilor, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice.
- cu 35,1% în fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 34,7% în intermedieri financiare;
- între 22% şi 25% în activităţi de fabricarea altor produse din minerale nemetalice, extracţia cărbunelui superior şi inferior, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale;
- între 13% şi 19% în captarea, tratarea si distribuţia apei, fabricarea echipamentelor electrice, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, colectarea şi epurarea apelor uzate, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale);
- între 10% şi 13% în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), activităţi de editare, activităţi de poştă şi de curier, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, prelucrarea lemnului (inclusiv fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea băuturilor, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice.
luni, 3 mai 2010
Studiu GfK Omnibus: Biserica, în topul preferinţelor pentru direcţionarea a 2% din impozitul pe venit
Doar 60% dintre persoanele care câştigă venituri din diverse surse ştiu despre posibilitatea redirecţionării a 2% din impozitul pe venit către o organizaţie non-profit. Acestea sunt mai degrabă persoane din mediul urban cu educaţie superioară şi venituri mai mari.
Deşi cunosc generic posibilitatea redirecţionării celor 2% din impozitul pe venit, doar ceva mai mult de jumătate dintre aceste persoane au şi acţionat în această direcţie în 2009 (56%). În topul beneficiarilor se află biserica sau fundaţiile bisericeşti - 29% din cei care au redirecţionat. La o distanţă apreciabilă se situează SMURD (10%), Salvaţi copiii (9%), Copii în dificultate (6%) şi Crucea Roşie (aproximativ 6%). De asemenea, aproximativ 8% dintre persoane au redirecţionat 2% din impozitul pe venit către diverse şcoli sau fundaţii care sprijină educaţia sau cultura.
De departe criteriul care a stat la baza alegerii unei organizaţii către care să orienteze cele 2 procente din impozitul pe venit în 2009 este recomandarea - fie din partea familiei, prietenilor sau cunoștințelor, fie din partea companiei la care lucrează – aproape 2 treimi dintre cei chestionaţi optând pentru una dintre cele două variante. Există însă şi în jur de 15% dintre persoane care s-au documentat şi au decis singure organizaţia după anumite criterii. Pentru alte 6% dintre persoane organizaţia a fost impusă de către compania la care lucrează.
Principalele motive menţionate de către cei care nu au redirecţionat 2% din impozit în 2009 sunt fie lipsa de interes (28%), fie lipsa unui venit în 2009 (26%). Alte persoane invocă necunoaşterea procedurii de redirecţionare (15%), lipsa de încredere în ONG-uri (8%) sau faptul că nimeni nu le-a solicitat acest lucru (7%).
Intenţia de redirecționare a 2% din impozitul pe venit în 2010 este la nivel declarativ sensibil mai mare faţă de anul trecut, peste trei sferturi dintre persoanele care cunosc această posibilitate spunând că vor şi acţiona în consecinţă. Ca posibili beneficiari, ierarhia este asemănătoare cu 2009, pe primul loc aflându-se biserica sau fundaţiile bisericeşti (23% dintre cei care intenţionează să redirecţioneze) urmată de organizaţiile Salvaţi Copiii (14%), SMURD (13%), Copii în dificultate (10%) şi Crucea Roşie (aproape 9%).
Pe de altă parte, gradul de notorietate al unor campanii de promovare tip 2% este destul de mic, doar aproximativ un sfert dintre persoanele care cunosc această posibilitate putând menţiona campaniile. Acest lucru arată faptul că decizia de redirecţionare este mai puternic influenţată de alţi factori decât de campaniile de promovare realizate de organizaţii şi ONG-uri.
Cele mai cunoscute campanii sunt cele derulate de Crucea Roşie (9%), Salvaţi Copiii (7%), biserici sau fundaţii bisericeşti (5%), SMURD (peste 3%) sau diverse campanii pentru copii bolnavi, menţionate de 3% dintre cei intervievaţi.
Problemele copiilor abandonaţi sau aflaţi în dificultate sensibilizează cel mai mult opinia publică, aceasta fiind de departe principala cauză pentru care persoanele intervievate doresc să fie folosiţi banii redirecţionaţi din impozit (42%). Alte cauze menţionate într-o proporţie mult mai mică sunt bătrânii abandonaţi sau afectaţi de sărăcie (10%), biserica (6%), persoane cu dizabilităţi sau protecţia mediului (câte 6% fiecare). Pe de altă parte, combaterea violenţei în familie sau ajutorarea persoanelor infectate cu HIV/ SIDA sunt considerate prioritare de mai puţin de 2% dintre persoanele intervievate.
Informaţiile provin din studiul GfK Omnibus realizat în luna martie 2010, pe un eşantion de 426 de persoane din mediul urban şi rural care câştigă venituri din salarii sau alte surse. Rezultatele sunt reprezentative pentru populaţia României în vârstă de 18 ani şi peste.
Deşi cunosc generic posibilitatea redirecţionării celor 2% din impozitul pe venit, doar ceva mai mult de jumătate dintre aceste persoane au şi acţionat în această direcţie în 2009 (56%). În topul beneficiarilor se află biserica sau fundaţiile bisericeşti - 29% din cei care au redirecţionat. La o distanţă apreciabilă se situează SMURD (10%), Salvaţi copiii (9%), Copii în dificultate (6%) şi Crucea Roşie (aproximativ 6%). De asemenea, aproximativ 8% dintre persoane au redirecţionat 2% din impozitul pe venit către diverse şcoli sau fundaţii care sprijină educaţia sau cultura.
De departe criteriul care a stat la baza alegerii unei organizaţii către care să orienteze cele 2 procente din impozitul pe venit în 2009 este recomandarea - fie din partea familiei, prietenilor sau cunoștințelor, fie din partea companiei la care lucrează – aproape 2 treimi dintre cei chestionaţi optând pentru una dintre cele două variante. Există însă şi în jur de 15% dintre persoane care s-au documentat şi au decis singure organizaţia după anumite criterii. Pentru alte 6% dintre persoane organizaţia a fost impusă de către compania la care lucrează.
Principalele motive menţionate de către cei care nu au redirecţionat 2% din impozit în 2009 sunt fie lipsa de interes (28%), fie lipsa unui venit în 2009 (26%). Alte persoane invocă necunoaşterea procedurii de redirecţionare (15%), lipsa de încredere în ONG-uri (8%) sau faptul că nimeni nu le-a solicitat acest lucru (7%).
Intenţia de redirecționare a 2% din impozitul pe venit în 2010 este la nivel declarativ sensibil mai mare faţă de anul trecut, peste trei sferturi dintre persoanele care cunosc această posibilitate spunând că vor şi acţiona în consecinţă. Ca posibili beneficiari, ierarhia este asemănătoare cu 2009, pe primul loc aflându-se biserica sau fundaţiile bisericeşti (23% dintre cei care intenţionează să redirecţioneze) urmată de organizaţiile Salvaţi Copiii (14%), SMURD (13%), Copii în dificultate (10%) şi Crucea Roşie (aproape 9%).
Pe de altă parte, gradul de notorietate al unor campanii de promovare tip 2% este destul de mic, doar aproximativ un sfert dintre persoanele care cunosc această posibilitate putând menţiona campaniile. Acest lucru arată faptul că decizia de redirecţionare este mai puternic influenţată de alţi factori decât de campaniile de promovare realizate de organizaţii şi ONG-uri.
Cele mai cunoscute campanii sunt cele derulate de Crucea Roşie (9%), Salvaţi Copiii (7%), biserici sau fundaţii bisericeşti (5%), SMURD (peste 3%) sau diverse campanii pentru copii bolnavi, menţionate de 3% dintre cei intervievaţi.
Problemele copiilor abandonaţi sau aflaţi în dificultate sensibilizează cel mai mult opinia publică, aceasta fiind de departe principala cauză pentru care persoanele intervievate doresc să fie folosiţi banii redirecţionaţi din impozit (42%). Alte cauze menţionate într-o proporţie mult mai mică sunt bătrânii abandonaţi sau afectaţi de sărăcie (10%), biserica (6%), persoane cu dizabilităţi sau protecţia mediului (câte 6% fiecare). Pe de altă parte, combaterea violenţei în familie sau ajutorarea persoanelor infectate cu HIV/ SIDA sunt considerate prioritare de mai puţin de 2% dintre persoanele intervievate.
Informaţiile provin din studiul GfK Omnibus realizat în luna martie 2010, pe un eşantion de 426 de persoane din mediul urban şi rural care câştigă venituri din salarii sau alte surse. Rezultatele sunt reprezentative pentru populaţia României în vârstă de 18 ani şi peste.
duminică, 2 mai 2010
3 mai 2010: FRJ MediaSind cere groparilor presei să înceteze subminarea industriei de media
A devenit o cutumă ca în fiecare an, de Ziua Libertăţii de exprimare, de Ziua Presei (3 mai), să facem un bilanţ cu bunele şi relele din acest important domeniu al democraţiei româneşti - mass-media. Din păcate, şi în acest an, constatăm că presa nu are motive de sărbatoare, având în vedere situaţia dramatică în care a ajuns din cauze externe dar, mai ales, interne. Astăzi nu mai miră pe nimeni locul ruşinos pe care este plasată România de către organismele internaţionale în ceea ce priveşte libertatea de exprimare – locul 88 alături de Bolivia, El Salvador şi Brazilia. (Potrivit raportului realizat de Freedom House, presa din România este considerată “parţial liberă”, fiind situată după Mozambic, Burkina Faso şi Croaţia însă înainte de Panama şi Peru.).
Încercarile clasei politice de a submina independenţa presei prin diverse propuneri legislative - una mai aberantă decât alta (cum ar fi legea ştirilor pozitive şi negative, depolitizarea instituţiilor publice de radio şi televiziune printr-o politizare mascată etc), menţinerea unei fiscalităţi excesive în domeniu, lipsa oricăror măsuri de sprijinire economică a industriei de media, inexistenţa unui dialog real dintre guvernanţi şi organizaţiile din presă etc., - au generat grave probleme pentru întreaga breaslă. În majoritatea statelor europene, guvernele au acordat o importanţă deosebită sprijinirii societăţilor din presă prin aplicarea unor măsuri economice concrete: TVA între 0 şi 5%, subvenţii directe pentru presă etc. pentru ca, astfel, să nu fie afectat dreptul cetăţenilor de a fi corect informaţi. În România, întâlnirile dintre reprezentanţii mass-media şi guvernanţi s-au transformat, din păcate, într-un dialog al surzilor. Iar efectul a fost devastator: zeci de publicaţii închise, peste 4 000 de jurnalişti aruncaţi în stradă ( majoritatea fără a primi plăţi compensatorii şi şomaj), presa locală a intrat în colaps economic, societăţile de difuzare a presei - în faliment iar instituţiile publice din media SRR, SRTV şi Agepres au ajuns la limita supravieţuirii, depinzând de mila guvernului.
Dar cea mai cruntă lovitură în privinţa credibilităţii a primit-o presa chiar din interiorul său. Transformarea unor instituţii de media în organe de propagandă politică (mai ales în campania electorală), nerespectarea de către patroni a drepturilor prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass-media, a Codului Deontologic anexat, folosirea abuzivă a Contractelor de Drepturi de Autor în scop de evaziune fiscală (pentru a eluda plata datoriilor către stat şi pentru a substitui prevederile unui veritabil Contract Individual de Muncă ) sau în scop de şantaj împotriva angajaţilor care aveau curajul să-şi ceară drepturile, nu au facut decât să atârne încă o piatră de moară la independenţa şi credibilitatea actului jurnalistic.
În consecinţă, Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind nu poate să considere Ziua Presei o sărbătoare. Pentru ca aceasta să nu se transforme într-un prohod, FRJ MediaSind face un apel către groparii presei - clasa politică, unii patroni, grupuri de interese şi anumiţi jurnalişti - să înceteze subminarea industriei de media. Altfel, libertatea de exprimare riscă să
devină o frumoasă amintire.
Încercarile clasei politice de a submina independenţa presei prin diverse propuneri legislative - una mai aberantă decât alta (cum ar fi legea ştirilor pozitive şi negative, depolitizarea instituţiilor publice de radio şi televiziune printr-o politizare mascată etc), menţinerea unei fiscalităţi excesive în domeniu, lipsa oricăror măsuri de sprijinire economică a industriei de media, inexistenţa unui dialog real dintre guvernanţi şi organizaţiile din presă etc., - au generat grave probleme pentru întreaga breaslă. În majoritatea statelor europene, guvernele au acordat o importanţă deosebită sprijinirii societăţilor din presă prin aplicarea unor măsuri economice concrete: TVA între 0 şi 5%, subvenţii directe pentru presă etc. pentru ca, astfel, să nu fie afectat dreptul cetăţenilor de a fi corect informaţi. În România, întâlnirile dintre reprezentanţii mass-media şi guvernanţi s-au transformat, din păcate, într-un dialog al surzilor. Iar efectul a fost devastator: zeci de publicaţii închise, peste 4 000 de jurnalişti aruncaţi în stradă ( majoritatea fără a primi plăţi compensatorii şi şomaj), presa locală a intrat în colaps economic, societăţile de difuzare a presei - în faliment iar instituţiile publice din media SRR, SRTV şi Agepres au ajuns la limita supravieţuirii, depinzând de mila guvernului.
Dar cea mai cruntă lovitură în privinţa credibilităţii a primit-o presa chiar din interiorul său. Transformarea unor instituţii de media în organe de propagandă politică (mai ales în campania electorală), nerespectarea de către patroni a drepturilor prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass-media, a Codului Deontologic anexat, folosirea abuzivă a Contractelor de Drepturi de Autor în scop de evaziune fiscală (pentru a eluda plata datoriilor către stat şi pentru a substitui prevederile unui veritabil Contract Individual de Muncă ) sau în scop de şantaj împotriva angajaţilor care aveau curajul să-şi ceară drepturile, nu au facut decât să atârne încă o piatră de moară la independenţa şi credibilitatea actului jurnalistic.
În consecinţă, Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind nu poate să considere Ziua Presei o sărbătoare. Pentru ca aceasta să nu se transforme într-un prohod, FRJ MediaSind face un apel către groparii presei - clasa politică, unii patroni, grupuri de interese şi anumiţi jurnalişti - să înceteze subminarea industriei de media. Altfel, libertatea de exprimare riscă să
devină o frumoasă amintire.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
