Constantin Gheorghe: „Brandul Dracula este profitabil“

MĂRCI. Românii se dau în vânt după înregistrarea numelui de Dracula, unul cu notorietate, după ce brandul Ceaușescu a fost adjudecat de fiul dictatorului și de ginerele său, în ianuarie 2007

Ionel Văduva

Ionel Văduva.: În ultimii ani, numele de Ceaușescu a fost vehiculat tot mai des prin presă. S-a gândit cineva să-l transforme în marcă și să-l înregistreze la OSIM?
Constantin Gheorghe: Răspunsul este da. La OSIM, marca „Ceaușescu“ a fost înregistrată de Valentin Ceaușescu și de fostul soț al Zoiei Ceaușescu, Mircea Ioan Oprean, pe 31.01.2007. Cei doi titulari au devenit proprietarii acestui brand, pentru toată lista de produse și servicii, altfel spus nu se vor mai putea înregistra mărci ulterioare fără consimțământul lor. Într-un fel, Ceaușescu a renăscut odată cu integrarea României în UE. Valabilitatea acestei mărci este de zece ani, până 31.01.2017, cu posibilități de reînnoire nelimitate, la fiecare decadă. Cei doi titularii pot pierde această marcă, numai dacă renunță la ea sau dacă sunt decăzuți din drepturi, în instanță.
u:Brandul Dracula a făcut și el carieră în România. Care sunt cei care s-au bătut pentru a obține această marcă?
w:„Dracula“ este una din cele mai solicitate marci, pentru potențialul său financiar. La ora actuală, cereri de înregistrare a acestui brand sunt în număr de 110, din care acceptate pe diverse produse și servicii – 38, iar restul sunt respinse ori în curs de examinare. Dracula Park și Dracula Park Tour, spre exemplu, au fost înregistrate de S.C. Dracula Park S.A. din Sighișoara. Ministerul Turismului a înregistrat, la rândul său, la OSIM, Dracula Park The Land of Vampires.
u:O luptă vestită a fost și pe dreptul de fabricare a crucilor din cimitirul vesel de la Săpânța. Care a fost problema acolo?
w:Pop Dumitru Toader, din Săpânța, a înregistrat la OSIM o marcă combinată, litere și desen, „SIP-DPT“, între care a fost așezat un desen cu o troiță albastră. După ce marca sa a fost înregistrată, titularul s-a apucat să se certe cu cei din zonă și să le interzică să mai facă cruci pentru vestitul cimitir. Aici a apărut o problemă, deoarece Pop Toader nu știa că marca este protecția însemnului asociat produsului, nu protecția asupra produsului în sine. El nu a înțeles că a obținut dreptul doar asupra mărcii sale - SIP DPT cu o troiță albastră și s-a pus rău cu localnicii. Solicitantul în cauză trebuie să înțeleagă că el poate interzice terților să utilizeze însemnul său în producția de cruci, și nu aceste produse fabricate cu alte însemne.
u: Ce ne puteți spune de Cico, Brifcor sau Gerovital? Alte trei mărci de renume?
w:Brandul Cico a aparținut inițial S.C. Cico S.A. Această firmă a decăzut din drepturi și au apărut alții care s-au interesat să-l înregistreze. Un exemplu elocvent de interes este cel al Dohler România. De asemenea, și pe Brifcor se bat mai mulți, inclusiv aceeași Dohler România. Gerovitalul a fost și ea o marcă reprezentativă a statului român. După 1990, ea s-a „spart“ o parte fiind preluată de Miraj iar alta de Farmecul. O perioadă, Gerovital a fost deținut și de Institutul de Geriatrie.
U: Cum se poate înregistra o marcă?


SITUAȚIE
„Autorii români sunt în situația ingrată de a nu avea bani nici măcar pentru a-și susțină ideile printr-un brevet de invenție“

u: Își mai pot permite românii să producă idei inovatoare?
w:Asta este o mare problemă. Inventatorii românii sunt, din păcate, un soi de luptători într-un război care nu se termină niciodată. Înainte de 1989, ei dispuneau de tot ceea ce este necesar pentru a-și desfășura activitatea de cercetare, însă nu-și puteau adjudeca rodul muncii din cauza sistemului care funcționa în acea perioadă. A venit Revoluția, iar autorii români sunt în situația ingrată de a nu avea bani nici măcar pentru a-și susțină ideile printr-un brevet de invenție. Realitatea dureroasă este că autorii abia își mai pot achita taxele necesare înregistării la OSIM. Din această cauză, mulți cercetători au preferat să-și definitiveze munca printr-o lucrare științifică decât printr-un brevet de invenție. Cunoscându-le situația, Executivul român le-a întins o mână de ajutor, prin Ordonanța de Guvern din 41/1998. Aceasta prevede acordarea, din partea OSIM, a unor subvenții pentru autorii persoanele fizice, de până la 80%, din cuantumul taxelor aferente primelor faze ale brevetării, pe teritoriu român.
u: Sunt unii inventatori care au nevoie de mai mult decât o reducere a taxelor...
w:Totodată, inventatorilor cu venituri mici, OSIM le asigură serviciile de mandatariat, pentru întocmirea actelor, plata taxelor, urmărirea plății taxelor la nivel internațional (dacă este cazul) și finalizarea înregistrării invenției. Pentru persoanele fizice, noi mai avem și doi ani de grație, în care ei nu plătesc nimic pentru a-și proteja invenția, în România. Sunt unii inventatori care doresc să-și protejeze invenția și peste hotare. În această situație, îi ajutăm să realizeze documentația și verificăm informațiile despre eventualele invenții asemănătoare în baza de date internațională. Însă, din cauza lipsei banilor, OSIM le poate achita autorilor persoane fizice doar taxa de înregistare și raportul de documentare (la cererile internaționale), iar la cererile pe brevete europene doar înregistrarea, raportul de documentare și o taxă de revendicare. Mai departe, examinarea preliminară, examinarea de fond costă foarte mult și nu avem din ce le susține.
u: De ce nu sunt bani pentru protejarea invențiilor românilor, peste hotare?
w:Nu-i putem sprijini mai mult pe autorii români, din cauză că nu avem fondurile necesare. Cum OSIM este o instituție cu autofinanțare iar nivelul cererilor de brevete de invenție, provenite din cercetare și industrie au scăzut, nici noi nu putem câștiga mult. Pe fondul unei cereri mici de brevete de invenție, Organizația Europeană de Brevet ne-a acordat anul acesta doar 15.000 de euro, față de 25.000 de euro cât ne-au dat în 1999. Concret, în 2007 numărul cererilor de brevet au fost în jur de 1.400, iar în 2008 cam 1.100. Anul acesta, în primele patru luni, au fost aproximativ 350 de cereri. Față de primele patru luni ale anului anterior, s-a constat o scădere cu circa 10% la brevete și cu circa 23% la mărci. În primele patru luni ale lui 2009, pentru astfel de acțiuni de susținere la nivel internațional, din cei 15.000 de euro, am rămas doar cu 1.400.
u: Sunt și alte servicii de care beneficiază în mod gratuit inventatorii, din partea OSIM?
w:Instituția noastră mai oferă, cu titlu gratuit, asistență la înregistrarea invenției. Oamenii noștri îi spun autorului ce și cum să facă, din momentul în care pășește în OSIM. Îl îndrumă cum anume să facă o cerere, ce informații să conțină documentul respectiv etc. La biroul de relații cu publicul, autorul ia legătura direct cu oamenii noștri, consilieri care cunosc cam tot ceea ce înseamnă proceduri de înregistrare. Apoi, după o scurtă informare, se trece la completarea cererii de acordare a brevetului de invenție, cu asistența consilerilor noștri, iar autorul o înregistrează și plătește o taxă la casierie. După care, cererea însoțită de dosarul invenției urmează un traseu. Merge pe la examinare preliminară, în depozit, unde se stabilește dacă OSIM merită sau nu să continue să o studieze.