Tatăl ei a plecat în Iugoslavia şi nu s-a mai întors. După cinci luni de muncă, un infarct l-a ucis. De supărare şi dor, Amalia a făcut o tumoră la cap ce i-a mâncat din trup, i-a stâlcit membrele, i-a perforat sufletul. Vina ei? Şi-a iubit prea mult tatăl!
Coşmarul fetiţei de la Întorsura Buzăului a început în urmă cu nouă ani. „Soţul meu a plecat în Iugoslavia în 2001, înainte de Paşte. A murit în septembrie, în acelaşi an. Ama l-a iubit enorm. După un an de la moartea lui, a dat semne că ceva nu este în regulă: vomita mereu şi nu putea să-şi îndrepte gâtul. Într-o noapte a luat-o o durere de cap atât de puternică încât a fost nevoie să fie dusă la Urgenţă. A fost internată şi s-a descoperit că are o tumoră gigant pe creier. Au urmat clipe de coşmar." (Aurelia Gabor, mama Amaliei)
Amalia a fost dusă la Bucureşti şi operată la spitalul Bagdasar. După 8 luni de zile, tumora a recidivat. Fetiţa a fost operată din nou, dar a rămas cu multiple sechele. „Avea 8 ani. Medicii spun că tumora e din naştere şi s-a declanşat la un şoc. A fost o tumoră foarte agresivă, a crescut până pe coloană. Nu i s-au dat prea multe şanse de viaţă, dar operaţia era singura posibilă salvare. Nu am avut de ales." După operaţie, Amalia a făcut parkinson, diabet insipid, hipotiroidie. Face tratament pentru creştere, pentru că glanda ei hipofiză nu-şi face bine treaba. Membrele de pe partea stângă îi sunt paralizate. Zilnic, ia în jur de 11 pastile. Dar Amalia are un noian de vise şi nicio medie sub nouă. Şi-ar dori să devină cadru medical...
Tratamentul şi şedinţele de recuperare ale Amaliei costă lunar 500 de lei, iar venitul mamei sale, de asistent personal, este de 580 de lei. „E foarte greu, nu dorm nopţi întregi. Abia ne ducem traiul, de pe o zi pe alta. Îmi vine să urlu că nu pot să fac mai mult pentru ea. Sufăr enorm din cauza asta."
Toţi cei care vor să o ajute pe Amalia să aibă o adolescenţă normală, sunt rugaţi să doneze cât de puţin în contul:
RO48BRDE150SVO7650041500
joi, 29 aprilie 2010
miercuri, 28 aprilie 2010
INS: în sectorul de servicii se estimează, pentru următoarele trei luni, o scădere moderată a numărului de salariaţi
Conform estimărilor din luna aprilie 2010, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte o creştere moderată (sold conjunctural +8%). În sectorul de servicii se estimează, pentru următoarele trei luni, o scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -7%). Această tendinţă este dată în special de întreprinderile foarte mari (500 salariaţi şi peste). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare a prestaţiilor vor avea o tendinţă de relativă stabilitate.
Rezultatele prezentate în acest comunicat au fost obţinute prin intermediul anchetelor de conjunctură, în urma estimărilor făcute de managerii întreprinderilor cu privire la tendinţele de evoluţie ale activităţii economice.
Anchetele de conjunctură sunt anchete calitative, al căror scop este analiza tendinţei de evoluţie a indicatorilor economici pe termen scurt şi mediu. Aceste anchete sunt complementare anchetelor statistice cantitative, de care diferă prin metodă şi utilizare.
Răspunsurile primite (managerii întreprinderilor din eşantionul supus cercetării statistice aleg o singură variantă de răspuns la acest tip de întrebări) sunt apoi prelucrate, iar rezultatul final se obţine sub forma unui sold conjunctural procentual, obţinut ca diferenţă între procentajul celor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
Ca urmare, soldul conjunctural indică percepţia repondenţilor asupra dinamicii unui fenomen, dar nu trebuie confundat cu intensitatea creşterii sau scăderii valorii unui indicator statistic.
Anchetele s-au efectuat pe baza unor eşantioane reprezentative în domeniul industriei prelucrătoare (2070 agenţi economici), construcţiilor (1258), comerţului cu amănuntul (2678) şi serviciilor (2081). Mărimea eşantioanelor a fost stabilită astfel încât eroarea de estimare maxim admisă să fie de ±5% la nivel total sector.
Rezultatele prezentate în acest comunicat au fost obţinute prin intermediul anchetelor de conjunctură, în urma estimărilor făcute de managerii întreprinderilor cu privire la tendinţele de evoluţie ale activităţii economice.
Anchetele de conjunctură sunt anchete calitative, al căror scop este analiza tendinţei de evoluţie a indicatorilor economici pe termen scurt şi mediu. Aceste anchete sunt complementare anchetelor statistice cantitative, de care diferă prin metodă şi utilizare.
Răspunsurile primite (managerii întreprinderilor din eşantionul supus cercetării statistice aleg o singură variantă de răspuns la acest tip de întrebări) sunt apoi prelucrate, iar rezultatul final se obţine sub forma unui sold conjunctural procentual, obţinut ca diferenţă între procentajul celor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
Ca urmare, soldul conjunctural indică percepţia repondenţilor asupra dinamicii unui fenomen, dar nu trebuie confundat cu intensitatea creşterii sau scăderii valorii unui indicator statistic.
Anchetele s-au efectuat pe baza unor eşantioane reprezentative în domeniul industriei prelucrătoare (2070 agenţi economici), construcţiilor (1258), comerţului cu amănuntul (2678) şi serviciilor (2081). Mărimea eşantioanelor a fost stabilită astfel încât eroarea de estimare maxim admisă să fie de ±5% la nivel total sector.
marți, 27 aprilie 2010
Şi poliţiştii vor business, nu?
Nu-mi permit să comentez rândurile de mai jos. Le-am citit, le-am recitit şi... atât. Ce părere aveţi de cele solicitate de către Sindicatul Pro Lex? Aştept comentariile voastre pe mail, vizavi de cele ce urmează:
1.Poliţiştii au dreptul să desfăşoare activităţi în sectorul privat
Contrar susţinerii Ministerului Administraţiei şi Internelor cum că poliţiştilor nu le este aplicabil regimul incompatibilităţilor stabilite în Legea nr. 161/2003, la solicitarea Sindicatului “Pro Lex”, Agenţia Naţională de Integritate a confirmat că poliţiştii au dreptul să desfăşoare activităţi în sectorul privat care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public potrivit Fişei Postului.
Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor “Pro Lex”, în calitate de organizaţie sindicală reprezentativă la nivelul M.A.I., a solicitat instituţiei să se conformeze prevederilor Legii nr. 161/2003, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 330/2009 şi să elaboreze un ordin în care să stabilească, în concret, pe specialităţi profesionale, incompatibilităţile specifice.
Notă: Conform articolului 96 din Legea 330/2009: “Funcţionarii publici pot exercita funcţii sau activităti în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar- artistice şi în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public potrivit fişei postului”.
1.Poliţiştii au dreptul să desfăşoare activităţi în sectorul privat
Contrar susţinerii Ministerului Administraţiei şi Internelor cum că poliţiştilor nu le este aplicabil regimul incompatibilităţilor stabilite în Legea nr. 161/2003, la solicitarea Sindicatului “Pro Lex”, Agenţia Naţională de Integritate a confirmat că poliţiştii au dreptul să desfăşoare activităţi în sectorul privat care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public potrivit Fişei Postului.
Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor “Pro Lex”, în calitate de organizaţie sindicală reprezentativă la nivelul M.A.I., a solicitat instituţiei să se conformeze prevederilor Legii nr. 161/2003, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 330/2009 şi să elaboreze un ordin în care să stabilească, în concret, pe specialităţi profesionale, incompatibilităţile specifice.
Notă: Conform articolului 96 din Legea 330/2009: “Funcţionarii publici pot exercita funcţii sau activităti în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar- artistice şi în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public potrivit fişei postului”.
vineri, 23 aprilie 2010
Campanie pentru Roşia Montană: "Vino să-i dăm Roşia lui Videanu"
Duminică, 25 aprilie, ora 13.00, se va declanşa campania naţională – Zi de luptă pentru Roşia Montană - ediţia 2010.
Campania va cuprinde evenimente periodice destinate informării publicului cu privire la importanţa protejării valorilor de patrimoniu şi de mediu la Roşia Montană. Primul asemenea eveniment de duminca 25 aprilie, ora 13.00, se va desfăşura sub sloganul “Vino să-i dăm Roşia lui Videanu".
Evenimentele de duminică se vor petrece concomitent la Bucureşti, Constanţa, Cluj şi Ploieşti şi îi vor fi dedicate ministrului economiei, domnul Adriean Videanu. Domnia-sa a câştigat atenţia iniţiatorilor campaniei prin abnegaţia şi agresivitatea de care a dat dovadă în apărarea intereselor companiei canadiene care doreşte să extragă aurul de la Roşia cu preţul distrugerii acesteia. Pentru ministrul Videanu istoria naţională, protecţia mediului şi sănătatea celor mulţi nu au nici o valoare atunci când în joc sunt miliarde de euro destinate celor câţiva aleşi.
La Bucureşti evenimentul va avea loc în Herăstrău, la intrarea dinspre Piaţa de Gaulle. La Cluj, organizatorii au întâmpinat deja un prim obstacol din partea primăriei: dacă la depunerea notificării nu exista nici un motiv pentru a nu permite organizarea evenimentului în Piaţa Unirii (piaţa centrală a municipiului), după câteva ore a apărut unul, manifestaţia pentru Roşia fiind deportată într-o zonă nepopulată, în parcul din spatele Teatrului Naţional. Pentru Constanţa organizatorii au solicitat un spaţiu în faţă la City Park Mall, iar la Ploieşti, în zona centrală.
Iniţiatorii acestei etape a campaniei sunt asociaţiile: Alburnus Maior, AltPHel, ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Resurse Civice, Miliţia Spirituală, Ecopolis, Re.Generation, Salvaţi Dunărea şi Delta, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, "Salvaţi Vama Veche". Acţiunea este sprijinită de o coaliţie de peste 140 de organizaţii naţionale şi internaţionale preocupate de soarta Roşia Montană.
Campania va cuprinde evenimente periodice destinate informării publicului cu privire la importanţa protejării valorilor de patrimoniu şi de mediu la Roşia Montană. Primul asemenea eveniment de duminca 25 aprilie, ora 13.00, se va desfăşura sub sloganul “Vino să-i dăm Roşia lui Videanu".
Evenimentele de duminică se vor petrece concomitent la Bucureşti, Constanţa, Cluj şi Ploieşti şi îi vor fi dedicate ministrului economiei, domnul Adriean Videanu. Domnia-sa a câştigat atenţia iniţiatorilor campaniei prin abnegaţia şi agresivitatea de care a dat dovadă în apărarea intereselor companiei canadiene care doreşte să extragă aurul de la Roşia cu preţul distrugerii acesteia. Pentru ministrul Videanu istoria naţională, protecţia mediului şi sănătatea celor mulţi nu au nici o valoare atunci când în joc sunt miliarde de euro destinate celor câţiva aleşi.
La Bucureşti evenimentul va avea loc în Herăstrău, la intrarea dinspre Piaţa de Gaulle. La Cluj, organizatorii au întâmpinat deja un prim obstacol din partea primăriei: dacă la depunerea notificării nu exista nici un motiv pentru a nu permite organizarea evenimentului în Piaţa Unirii (piaţa centrală a municipiului), după câteva ore a apărut unul, manifestaţia pentru Roşia fiind deportată într-o zonă nepopulată, în parcul din spatele Teatrului Naţional. Pentru Constanţa organizatorii au solicitat un spaţiu în faţă la City Park Mall, iar la Ploieşti, în zona centrală.
Iniţiatorii acestei etape a campaniei sunt asociaţiile: Alburnus Maior, AltPHel, ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Resurse Civice, Miliţia Spirituală, Ecopolis, Re.Generation, Salvaţi Dunărea şi Delta, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, "Salvaţi Vama Veche". Acţiunea este sprijinită de o coaliţie de peste 140 de organizaţii naţionale şi internaţionale preocupate de soarta Roşia Montană.
joi, 22 aprilie 2010
Aproape 1 milion de români îşi aniversează onomastica de sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe
Potrivit statisticilor existente la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor, din cei 950.715 de români care îşi sărbătoresc onomastica, 759.886 sunt bărbaţi, majoritatea acestora purtând numele de Gheorghe / Ghiorghe (589.215).
Alături de aceştia, vor sărbători şi cei care poartă numele de George (141.472), şi Gheorghiţă / Ghiorghiţă (24.109).
Dintre femeile sărbătorite în aceeaşi dată, cele mai multe poartă numele de Georgeta (37.430), alături de care vor petrece şi persoanele cu nume de Gheorghiţa / Ghiorghiţa (37.911), Geta (14.941).
Cei mai puţini dintre sărbătoriţi poartă numele de Ghiţă (5.090) la bărbaţi şi Ghiţa (547) la femei.
Tuturor acestora, La Multi Ani!!!
Alături de aceştia, vor sărbători şi cei care poartă numele de George (141.472), şi Gheorghiţă / Ghiorghiţă (24.109).
Dintre femeile sărbătorite în aceeaşi dată, cele mai multe poartă numele de Georgeta (37.430), alături de care vor petrece şi persoanele cu nume de Gheorghiţa / Ghiorghiţa (37.911), Geta (14.941).
Cei mai puţini dintre sărbătoriţi poartă numele de Ghiţă (5.090) la bărbaţi şi Ghiţa (547) la femei.
Tuturor acestora, La Multi Ani!!!
miercuri, 21 aprilie 2010
Criza subţire cu cheltuială se ţine
GARANTAT. Cine spune că românul nu are bani pentru stilul de viaţă consumist al ultimilor ani se înşeală. Imaginile de mai jos grăiesc de la sine. Şi totuşi economia noastră este la pamânt. De unde au românii aştia din fotografii bani de lăfăială? Sculer şi Muldy din Dosarele Chix au răspunsul.
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
marți, 20 aprilie 2010
România intră din nou sub incidenţa CODULUI ROŞU pentru aviaţie
MET OFFICE a actualizat hărţile privind evoluţia norului de cenuşă vulcanică din care rezultă că, începând cu data de 21 ora 09.00, România poate intra din nou sub incidenţa CODULUI ROŞU pentru aviaţie.
Ca urmare a circulaţiei aerului la sol (între 0-2000 m), în următoarele 24 de ore, este exclusă posibilitatea depăşirii concentraţiilor maxim admise de substanţe poluante, pe teritoriul României.
În ceea ce priveşte calitatea aerului în România, din analizele efectuate în cadrul Reţelei Naţionale de Monitorizare se constată că s-a păstrat aceeaşi tendinţă, fără a exista depăşiri ale valorilor limită pentru indicatorul PM10 (pulberi în suspensie cu un diametru mai mic de 10 microni) şi pentru indicatorul dioxid de sulf.
Din rezultatele preliminare ale precipitaţiilor căzute pe teritoriul ţării noastre rezultă că nu s-au înregistrat ploi acide.
Ca urmare a circulaţiei aerului la sol (între 0-2000 m), în următoarele 24 de ore, este exclusă posibilitatea depăşirii concentraţiilor maxim admise de substanţe poluante, pe teritoriul României.
În ceea ce priveşte calitatea aerului în România, din analizele efectuate în cadrul Reţelei Naţionale de Monitorizare se constată că s-a păstrat aceeaşi tendinţă, fără a exista depăşiri ale valorilor limită pentru indicatorul PM10 (pulberi în suspensie cu un diametru mai mic de 10 microni) şi pentru indicatorul dioxid de sulf.
Din rezultatele preliminare ale precipitaţiilor căzute pe teritoriul ţării noastre rezultă că nu s-au înregistrat ploi acide.
luni, 19 aprilie 2010
Henri Coandă şi Băneasa şi-au redeschis porţile
Începând de luni, 19.04.2010, ora 15:00, s-a reluat traficul aerian pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa - Aurel Vlaicu.
joi, 15 aprilie 2010
miercuri, 14 aprilie 2010
Gfk România: Anul 2010, speranţe reduse de creştere a consumului
Anul 2009 a fost unul dintre cei mai pesimişti ani pentru români, iar anul 2010 nu se anunţă mult mai încurajator: românii îşi consideră situaţia financiară şi perspectivele actuale mai puţin bune decât la începutul lui 2009.
Astfel, dacă în luna februarie 2009 aproape jumătate dintre români considerau că situaţia financiară a familiei lor era mai rea decât acum un an, în februarie 2010 procentul celor care o duc mai rău din punct de vedere financiar urcă la aproape 60%. Reducerea veniturilor a fost resimţită puternic de-a lungul întregului an 2009 - una dintre cele mai pesimiste perioade pentru opinia publică din România. Există şi o mică parte a populaţiei ale cărei venituri s-au îmbunătăţit comparativ cu un an în urmă, dar aceasta a scăzut de la 13% în februarie 2009 la 7% în februarie 2010.
Părerile românilor faţă de evoluţia situaţiei lor financiare în acest an sunt împărţite – 40% cred că venitul lor va rămâne acelaşi, în vreme ce 40% spun că se aşteaptă ca acesta să scadă. Numai 2 din 10 români sunt convinşi că situaţia lor financiară se va îmbunătăţi în acest an. Numărul optimiştilor a rămas relativ constant de la începutul crizei economice, atingând valori uşor mai ridicate în vara anului 2009.
Un indiciu asupra bunăstării populaţiei unei ţări este predilecţia către economisire şi încrederea în stabilitatea locului de muncă. Aproximativ trei sferturi dintre români cred că nu este momentul potrivit pentru a economisi, iar 84% nu se aşteaptă să pună bani deoparte în 2010. Responsabilă pentru această atitudine ar putea fi, printre altele, evoluţia preturilor. 72% dintre români cred că preţurile au fost mai ridicate în februarie 2010 faţă de acceeaşi perioadă a anului anterior, iar trei sferturi din populaţie estimează că preţurile se vor mări pe parcursul acestui an cel puţin în acelaşi ritm ca până acum. De asemenea, neîncrederea în stabilitatea locului de muncă a rămas la fel de ridicată ca şi în 2009: 9 din 10 români cred că şomajul va creşte în decursul acestui an.
În acest context, nu surprinde faptul că intenţia de achiziţie a unei maşini sau a unei locuinţe se menţine la începutul anului 2010 la nivelul relativ scăzut al toamnei trecute: 10%, respectiv 5%. În schimb, 19% dintre români au intenţii serioase să investească în îmbunătăţirea locuinţei, iar 12% considerau în luna februarie că este o perioadă favorabilă achiziţiei bunurilor de folosinţă îndelungată, precum: mobilă, maşină de spălat sau televizor. 2 din 10 romani se aşteaptă să cheltuiască anul acesta o sumă mai mare decât anul trecut pentru astfel de cumpărături – probabil şi în urma experienţei promoţiilor pe care le-au derulat marii retaileri în 2009.
Astfel, dacă în luna februarie 2009 aproape jumătate dintre români considerau că situaţia financiară a familiei lor era mai rea decât acum un an, în februarie 2010 procentul celor care o duc mai rău din punct de vedere financiar urcă la aproape 60%. Reducerea veniturilor a fost resimţită puternic de-a lungul întregului an 2009 - una dintre cele mai pesimiste perioade pentru opinia publică din România. Există şi o mică parte a populaţiei ale cărei venituri s-au îmbunătăţit comparativ cu un an în urmă, dar aceasta a scăzut de la 13% în februarie 2009 la 7% în februarie 2010.
Părerile românilor faţă de evoluţia situaţiei lor financiare în acest an sunt împărţite – 40% cred că venitul lor va rămâne acelaşi, în vreme ce 40% spun că se aşteaptă ca acesta să scadă. Numai 2 din 10 români sunt convinşi că situaţia lor financiară se va îmbunătăţi în acest an. Numărul optimiştilor a rămas relativ constant de la începutul crizei economice, atingând valori uşor mai ridicate în vara anului 2009.
Un indiciu asupra bunăstării populaţiei unei ţări este predilecţia către economisire şi încrederea în stabilitatea locului de muncă. Aproximativ trei sferturi dintre români cred că nu este momentul potrivit pentru a economisi, iar 84% nu se aşteaptă să pună bani deoparte în 2010. Responsabilă pentru această atitudine ar putea fi, printre altele, evoluţia preturilor. 72% dintre români cred că preţurile au fost mai ridicate în februarie 2010 faţă de acceeaşi perioadă a anului anterior, iar trei sferturi din populaţie estimează că preţurile se vor mări pe parcursul acestui an cel puţin în acelaşi ritm ca până acum. De asemenea, neîncrederea în stabilitatea locului de muncă a rămas la fel de ridicată ca şi în 2009: 9 din 10 români cred că şomajul va creşte în decursul acestui an.
În acest context, nu surprinde faptul că intenţia de achiziţie a unei maşini sau a unei locuinţe se menţine la începutul anului 2010 la nivelul relativ scăzut al toamnei trecute: 10%, respectiv 5%. În schimb, 19% dintre români au intenţii serioase să investească în îmbunătăţirea locuinţei, iar 12% considerau în luna februarie că este o perioadă favorabilă achiziţiei bunurilor de folosinţă îndelungată, precum: mobilă, maşină de spălat sau televizor. 2 din 10 romani se aşteaptă să cheltuiască anul acesta o sumă mai mare decât anul trecut pentru astfel de cumpărături – probabil şi în urma experienţei promoţiilor pe care le-au derulat marii retaileri în 2009.
Zi de doliu naţional în data de 18 aprilie 2010, în memoria victimelor tragediei aviatice de la Smolensk
Guvernul a decis să declare zi de doliu naţional pe teritoriul României în data de 18 aprilie 2010, în memoria victimelor accidentului aviatic de la Smolensk în care şi-au pierdut viaţa 96 de persoane, între care preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski, şi soţia sa Maria Kaczynska.
Pe 18 aprilie, toate instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale vor arbora drapelul României în bernă. Drapelul se mai arborează în bernă la sediile partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, instituţiilor de învăţământ, instituţiilor de cultură şi misiunilor diplomatice ale României şi la punctele pentru trecerea frontierei - în aeroporturi şi în gări, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean.
De asemenea, posturile naţionale de radio şi televiziune, precum şi instituţiile de cultură vor avea obligaţia să îşi adapteze programul în mod corespunzător.
Pe 18 aprilie, toate instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale vor arbora drapelul României în bernă. Drapelul se mai arborează în bernă la sediile partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, instituţiilor de învăţământ, instituţiilor de cultură şi misiunilor diplomatice ale României şi la punctele pentru trecerea frontierei - în aeroporturi şi în gări, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean.
De asemenea, posturile naţionale de radio şi televiziune, precum şi instituţiile de cultură vor avea obligaţia să îşi adapteze programul în mod corespunzător.
marți, 13 aprilie 2010
Apel pentru eliberarea jurnalistului Ernest Vardanean
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind condamnă arestarea jurnalistului Ernest Vardanean de către regimul separatist de la Tiraspol. Jurnalistul publicaţiei Novii Region a fost arestat în data de 7 aprilie a.c., percheziţionat ore în şir la domiciliu, fiind învinuit de înaltă trădare! De asemenea, în data de 10 aprilie a.c., arestul preventiv a fost prelungit cu două luni.
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind susţine demersurile membrului său afiliat, Uniunea Jurnaliştilor din Republica Moldova, şi consideră că astfel de practici ale epocii staliniste reprezintă un atentat la drepturile omului, la libertatea de exprimare, la principiile democraţiei. Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind solicită autorităţilor transnistrene eliberarea imediată şi necondiţionată a lui Ernest Vardanean deoarece jurnalistul şi-a facut doar datoria de a informa corect opinia publică.
În calitate de membru afiliat la Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor, FRJ MediaSind solicită sprijinul colegilor din breaslă să susţină demersurile confraţilor moldoveni pentru salvarea jurnalistului Ernest Vardanean şi cere Comisiei Europene să întreprindă toate demersurile necesare pentru soluţionarea acestui caz grav încălcare a drepturilor omului.
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind susţine demersurile membrului său afiliat, Uniunea Jurnaliştilor din Republica Moldova, şi consideră că astfel de practici ale epocii staliniste reprezintă un atentat la drepturile omului, la libertatea de exprimare, la principiile democraţiei. Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind solicită autorităţilor transnistrene eliberarea imediată şi necondiţionată a lui Ernest Vardanean deoarece jurnalistul şi-a facut doar datoria de a informa corect opinia publică.
În calitate de membru afiliat la Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor, FRJ MediaSind solicită sprijinul colegilor din breaslă să susţină demersurile confraţilor moldoveni pentru salvarea jurnalistului Ernest Vardanean şi cere Comisiei Europene să întreprindă toate demersurile necesare pentru soluţionarea acestui caz grav încălcare a drepturilor omului.
sâmbătă, 10 aprilie 2010
Reactia presedintelui rus Medvedev cu privire la tragedia din Smolensk
Ministrul Apărării, Urgenţelor şi Ameliorării Dezastelor, Sergei Shoigu, Ministrul Transporturilor Igor Levitin, precum şi adjunctul Procurorului General Alexander Bastrykin au fost trimişi de urgenţă la faţa locului.
joi, 8 aprilie 2010
Un fleac - l-a stâlcit în bătaie pe bietul bătrân
Un CRETIN, un bătrân, o copilă, Craiova, zi-lumină, România. Iată factorii favorizanţi pentru ÎNCĂ o crimă. A câta?
miercuri, 7 aprilie 2010
Pe ce dă cash-ul românul...
Pai... pe haleală şi pe impozite. O spune chiar INS-ul. Minunaţi-vă concetăţeni.
miercuri, 31 martie 2010
Spitalele de Urgență care vor asigura asistența medicală de urgență în perioada Sărbătorilor de Paști 2010
Spitalul Cl. de Urgenta Bucuresti Floreasca – tel: 021/599.23.21/599.23.00
· Spitalul Cl. de Urgenta Universitar – tel:.021/318.08.55
· Spitalul Cl. de Urgenta Sf. Pantelimon – tel: 021/255.40.25
· Spitalul Cl. de Urgenta Sf. Ioan – tel: 021/334.54.68
· Spitalul Cl. de Urgenta Bagdasar-Arseni –tel:021/334.30.54
· Spitalul de Chirurgie Plastica, Reparatorie si Arsi – tel: 021/224.09.46
· Spitalul Cl.de Urgente Oftalmologice - tel: 021/3192753
· Spitalul Cl. de Urgenta pentru Copii “Grigore Alexandrescu”–tel: 021/316.93.72
· Spitalul Cl. de Urgenta Copii ”M.S. Curie” –tel: 021/460.30.26
· Spitalul de psihiatrie Titan ”DR. CONSTANTIN GORGOS”- tel: 021/3412050
· Centrul de evaluare si tratament al toxicodependentelor pentru tineri “SFANTUL STELIAN” – C.E.T.T.T. “SF. STELIAN”- tel: 021/3672488
· Spitalul clinic de Psihiatrie “PROF. DR. AL. OBREGIA”- tel.:021/3343007
· Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bucuresti, va avea program normal de lucru cu mentiunea ca in aceasta perioada va asigura eliberarea de certificate constatatoare de deces in intreaga Capitala. Solicitarile populatiei vor fi preluate la tel: 112.
· Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti va asigura un serviciu de garda permanent la sediul din str. Spiru Haret nr. 14, sector 1, tel/fax:021/3112180 ; 3112190.
· In aceasta perioada toate spitalele din subordinea Directiei de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti vor functiona cu linii de garda de profil si vor acorda asistenta medicala de urgenta.
· Spitalul Cl. de Urgenta Universitar – tel:.021/318.08.55
· Spitalul Cl. de Urgenta Sf. Pantelimon – tel: 021/255.40.25
· Spitalul Cl. de Urgenta Sf. Ioan – tel: 021/334.54.68
· Spitalul Cl. de Urgenta Bagdasar-Arseni –tel:021/334.30.54
· Spitalul de Chirurgie Plastica, Reparatorie si Arsi – tel: 021/224.09.46
· Spitalul Cl.de Urgente Oftalmologice - tel: 021/3192753
· Spitalul Cl. de Urgenta pentru Copii “Grigore Alexandrescu”–tel: 021/316.93.72
· Spitalul Cl. de Urgenta Copii ”M.S. Curie” –tel: 021/460.30.26
· Spitalul de psihiatrie Titan ”DR. CONSTANTIN GORGOS”- tel: 021/3412050
· Centrul de evaluare si tratament al toxicodependentelor pentru tineri “SFANTUL STELIAN” – C.E.T.T.T. “SF. STELIAN”- tel: 021/3672488
· Spitalul clinic de Psihiatrie “PROF. DR. AL. OBREGIA”- tel.:021/3343007
· Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bucuresti, va avea program normal de lucru cu mentiunea ca in aceasta perioada va asigura eliberarea de certificate constatatoare de deces in intreaga Capitala. Solicitarile populatiei vor fi preluate la tel: 112.
· Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti va asigura un serviciu de garda permanent la sediul din str. Spiru Haret nr. 14, sector 1, tel/fax:021/3112180 ; 3112190.
· In aceasta perioada toate spitalele din subordinea Directiei de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti vor functiona cu linii de garda de profil si vor acorda asistenta medicala de urgenta.
luni, 29 martie 2010
luni, 8 martie 2010
Noile joburi în curierat plătite cu circa 2,8% mai puţin faţă de 2009
Activităţile poştale şi de curierat sunt plătite în medie cu circa 1.700 de lei pe lună, brut.
miercuri, 3 martie 2010
Vedetele de top ale serialului Aniela nu stârnesc interesul publicului
Potrivit unui studiu realizat de Gfk, sunt mulţi actori din seriale de televiziune care sunt cunoscuţi, plac dar nu toţi trezesc interesul publicului. În ciuda promovării intense, interpreţii personajelor telenovelei "Aniela" (excepţie făcând Nicoleta Luciu), sunt cvasinecunoscuţi. "Poziţia respondenţilor a fost de indiferenţă în ceea ce priveşte prezenţa în canalele media a informaţiilor despre ele – au o prezenţă moderată în presă şi nici nu cred că este nevoie de mai mult. Acest grup de personalităţi este cel mai larg şi cuprinde actori de toate vârstele, cu experienţă în acest domeniu. Vom aminti doar câţiva dintre ei, lista fiind mult mai lung: Alexandru Papadopol, Adela Popescu, Constantin Cotimanis, Gheorge Visu, Mihai Petre", se arată în comunicatul Gfk.
marți, 2 martie 2010
Ce amenzi şi-au mai luat tabloidele TV
Acces direct, Domnu' Dan şi Nasu de LaBeUnu au primit "bonusuri" din partea CNA. Tarifele perlelor scoase pe gură, în cele ce urmează:
luni, 22 februarie 2010
EFJ încearcă să se opună fomiştilor
După ce au decimat redacţii întregi şi au pus oameni pe drumuri prin interpuşi, patronii-fomiştii din presă îşi iau un pumn în figură:
joi, 18 februarie 2010
Patronatele presei dixit: alt CCM!
Două, şi anume patronate ale presei fac valuri. Digul MediaSind rezistă. Detalii în comunicatul de mai jos:
miercuri, 17 februarie 2010
luni, 15 februarie 2010
Dezminţire marca Marius Hagger
Nu ştiu cine a lansat zvonurile intens blamate de Marius Hagger. Probabil "anal"-iştii&"blogger"-iştii apropiaţi casei. Pentru o bună informare a celor 19% dintre românii care mai dau bani pe ziare, vă propunem să citiţi comunicatul de mai jos:
duminică, 14 februarie 2010
Asociaţia Little People România sărbătoreşte luni, 15 februarie 2010, Ziua Internaţională a Cancerului la Copil
Asociaţia The Little People solicită ajutorul mass-mediei de a se implica într-un eveniment special, răspândind mesajul speranţei şi al solidarităţii cu persoanele care luptă împotriva cancerului în România, prin purtarea în data de 15 februarie a unei brăţări galbene.
Mai multe în comunicatul de jos:
P.S. Şi mai jos aveţi ratingurile pe luna ianuarie...
Mai multe în comunicatul de jos:
P.S. Şi mai jos aveţi ratingurile pe luna ianuarie...
Realitatea... este alta
În sfârşit avem ratinguri. Şi asta mulţumită Gfk şi Armadata. După cum veţi putea observa, Antena 3 nu este tocmai în capul listei. Televiziunea mogulului SOV este mai sus decât a celui de la Grivco... :)Aştept comentarii...
vineri, 12 februarie 2010
Cadou pentru cei 19% dintre românii care citesc ziare
Un studiu Gfk relevă faptul că 19% dintre români încă mai dau bani pe ziare. Pentru aceştia (şi nu numai) am ataşat interviul cu Marius Hagger, unul dintre boşii care au condus EVZ în ultimii ani (material provenit din surse demne de încredere).
Un studiu Gfk care a dat multe ştiri de print ieri
GfK România a analizat în cel mai recent studiu Omnibus obiceiurile românilor în timpul călătoriilor lor zilnice spre sau dinspre un loc anume - fie că acesta este serviciu, şcoală, facultate sau cea mai apropiată piaţă. Concluziile cercetării arată cum reuşesc cei chestionaţi să îşi folosească timpul petrecut pe drum în deplasări repetitive, care riscă să devină plictisitoare, într-un mod plăcut şi util. Astfel aflăm că, în călătoriile mai lungi de 10 minute, de cele mai multe ori românii sunt vorbăreţi, atenţi la panourile publicitare pe lângă care trec şi, în măsură mai mică, sunt interesaţi de lectură şi muzică.
miercuri, 10 februarie 2010
Ce aveţi cu sindicaliştii?
Într-o societate care se vrea democratică, lupta furibună a patronatului cu sindicatele din media pare ruptă din vremurile lui John Gotti. Tare mi-e teamă că se va ajunge la acţiuni similare celor din vremea vestitului Gotti...
marți, 9 februarie 2010
CAMPANIA “SALVAŢI PRESA!” - comunicat MEDIASIND
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind împreună cu Patronatul Presei din România ROMEDIA au demarat Campania “Salvaţi presa!”, acţiune de conştientizare a guvernanţilor pentru respectarea Constituţiei României care garantează libertatea cetăţeanului de a fi corect informat. Prima etapă a acestei campanii a avut loc, la sfârşitul săptămânii trecute, în Râmnicu Vâlcea unde, delegaţiile FRJ MediaSind (condusă de Cristi Godinac, preşedinte Gabriel Grosu, secretar general) şi a PPR ROMEDIA (condusă de Teodor Vasiliu, preşedinte şi de Romeo Popescu, vicepreşedinte) s-au întâlnit cu reprezentanţi ai trusturilor de presă locale pentru a dezbate împreună problemele cu care se confruntă jurnaliştii, în această perioada de criză economică. Din partea instituţiilor de media vâlcene au participat Magda Popescu, secretar general de redacţie, Alexandra Dumitru, Olivia Pîrvu – Vocea Vâlcii, Dana Dedescu, Adi Stroescu – Info Plus, Nicoleta Chera – Jurnal Vâlcean, Amalia Constantinescu – VTV, Alexandru Diamant – redactor şef Vocea Romilor Public TV, Mariana Sima – TV Vâlcea 1, Eduard Dulăcioiu – Arena Vâlceană, Gabriela Bercea – redactor şef Viaţa Vâlcii, Sebastian Cîrciu – Curierul de Vâlcea, Liviu Popescu – Agenţia Naţională de Presă Agerpres.
Supravieţuirea meseriei de jurnalist
Teodor Vasiliu, preşedintele Patronatului Presei din România ROMEDIA, a declarat că există în derulare proiecte importante care vizează sprijinirea presei româneşti. “O presă liberă din punct de vedere financiar este şi liberă din punct de vedere editorial. O presă care este sprijinită din punct de vedere financiar este şi mai liberă din punct de vedere editorial. O presă care este sprijinită din punct de vedere financiar este mai vulnerabilă, atacabilă, constrânsă… Paşii cei mai importanţi sunt făcuţi. Nu ne rămâne decât să luăm pas cu pas toată România să ni se alăture şi asociaţiile sindicale şi asociaţiile profesionale, în sensul de a putea merge la Guvern şi la Uniunea Europeană cât de repede, în două-trei luni, pentru a obţine anumite facilităţi…Pentru presă există un mare pericol. Trebuie să obţinem de la Guvernul Român prin Uniunea Europeană facilităţi care ne-ar ajuta să supravieţuim şi, de ce nu, să ducă şi gazetarii noştri o viaţă decentă… Există o luptă a puterii politice. Ea s-a născut odată cu presa, pentru a ne trece în plan secund pe noi cei care zicem că suntem a patra putere… Rostul nostru este să vă mobilizăm pentru supravieţuirea meseriei de jurnalist”.
“Liberatea de exprimare în pericol”
Cristi Godinac, preşedintele Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind a declarat că libertatea de exprimare se află în pericol. “Pentru susţinerea democraţiei este nevoie de o decizie politică. Sprijinul necesar constă în simplificarea procedurii fiscalităţii, în acordarea de facilităţi pentru exercitarea profesiei de jurnalist, în ajutorul de care au nevoie distribuitorii de presă. În lipsa acestor măsuri, din nefericire, cea care va fi eliminată va fi presa independentă, iar accesul publicului la informaţie obiectivă va dispărea. România se află pe ultimele locuri din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria şi Slovenia unde nu se aplică facilităţi pentru mass-media. În fiecare zi primim din ce în ce mai multe semnale, că numeroşi patroni nu respectă contractul colectiv de muncă la nivel de ramură mass-media, contract pe care l-am semnat împreună cu partenerii noştri sociali şi care are putere de lege în breaslă. Multe publicaţii s-au închis, 4000 de jurnalişti au rămas pe drumuri, iar viitorul presei este sumbru. Soluţia este ca reprezentanţii Guvernului să aprobe aceste măsuri care se aplică pentru mass-media în majoritatea statelor europene. Am demarat deja discuţiile cu reprezentanţii Guvernului şi am prezentat un set de revendicări… dacă nu vor fi soluţionate, atunci este posibil să declanşăm şi acţiuni greviste în breaslă. Federaţia Europeană a Jurnaliştilor va sprijini revendicările noastre în faţa Comisiei Europene şi a Parlamentului European. În acest moment este vital să fim uniţi!”
Revendicările MediaSind şi ROMEDIA dezbătute şi în Parlamentul European
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind şi Patronatul Presei din România ROMEDIA, solicită Guvernului să demareze în cel mai scurt timp negocierile cu partenerii sociali pentru aplicarea în regim de urgenţă a revendicărilor pentru susţinerea industriei de media, soluţii dezbătute în cadrul audierii publice ce a avut loc la începutul acestei luni, în Parlamentul European de către Intergrupul pentru Media al PE şi Federaţia Europeană a Jurnaliştilor.
1. Subvenţii directe/indirecte pentru toate activităţile din mass-media, aşa cum se acordă în majoritatea statelor din Uniunea Europeană;
2. Diminuarea TVA-ului la nivelul celui practicat în Uniunea Europeană pentru activităţile din mass-media, între 0 şi 5%;
3. Plata TVA-ului la încasarea facturii;
4. Aplicarea de facilităţi financiare pentru distribuţia de presă; reducerea taxelor şi a chiriilor pentru distribuitorii de presă cu 75% (această facilitate a fost acordată de Guvernul României în perioada 1992 -1996); norma legislativă să precizeze explicit deductibilitatea cheltuielilor cu retururile din presa scrisă;
5. Instituirea unui tarif maximal privind distribuţia publicaţiilor pentru serviciile prestate de Poşta Română şi de SNCFR;
6. Reacordarea de facilităţi financiare pentru transportul şi cazarea angajaţilor din mass-media aflaţi în delegaţie;
7. Introducerea în Legea nr. 8/2006 a unor norme specifice creaţiei jurnalistice. Modificarea legislaţiei pentru a acorda posibilitatea juridică Inspecţiei Muncii şi a Comisiei Paritare la nivel de ramură mass-media să verifice şi să aplice sancţiuni instituţiilor de presă care folosesc în mod abuziv Contractele de drepturi de autor;
8. Asigurarea unui mecanism eficient de colectare a taxei pentru serviciile publice radio-tv şi compensarea scutirilor la plata taxei radio-tv. Modificarea prevederilor privind contribuţiile la constituirea fondului cinematografic către CNC conform OUG nr.39/2005; modificarea art.141 alin. 1 lit. o din Codul Fiscal privind TVA-ul fară drept de deducere aferent activităţii de televiziune pentru SRTV;
9. Modificarea Legii de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES astfel încât angajaţii acestei instituţii să poată beneficia de toate drepturile prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass-Media;
10. Asigurarea accesului gratuit pentru jurnalişti la bazele de date ale Registrului Comerţului şi a Monitorului Oficial;
11. Înfiinţarea Tribunalelor Muncii şi micşorarea duratei între termenele de judecată acordate în procesele privind litigiile de muncă;
12. Modificarea Legii nr.204/2006 privind fondurile de pensii facultative astfel încât să se permită jurnaliştilor să-şi creeze propriul fond de pensii. De asemenea, micşorarea/eliminarea taxei CAS pentru persoanele care au Contracte de drepturi de autor dar care au aderat deja la un fond de pensii facultative;
13. Reluarea de urgenţă a activităţii RODIPET, cea mai mare societate de distribuţie de presă din România, plata salariilor restante de 10 luni pentru cei 1.800 de angajaţi şi sancţionarea celor care se fac vinovaţi de fraudarea societăţii cu peste 40 milioane euro.
Supravieţuirea meseriei de jurnalist
Teodor Vasiliu, preşedintele Patronatului Presei din România ROMEDIA, a declarat că există în derulare proiecte importante care vizează sprijinirea presei româneşti. “O presă liberă din punct de vedere financiar este şi liberă din punct de vedere editorial. O presă care este sprijinită din punct de vedere financiar este şi mai liberă din punct de vedere editorial. O presă care este sprijinită din punct de vedere financiar este mai vulnerabilă, atacabilă, constrânsă… Paşii cei mai importanţi sunt făcuţi. Nu ne rămâne decât să luăm pas cu pas toată România să ni se alăture şi asociaţiile sindicale şi asociaţiile profesionale, în sensul de a putea merge la Guvern şi la Uniunea Europeană cât de repede, în două-trei luni, pentru a obţine anumite facilităţi…Pentru presă există un mare pericol. Trebuie să obţinem de la Guvernul Român prin Uniunea Europeană facilităţi care ne-ar ajuta să supravieţuim şi, de ce nu, să ducă şi gazetarii noştri o viaţă decentă… Există o luptă a puterii politice. Ea s-a născut odată cu presa, pentru a ne trece în plan secund pe noi cei care zicem că suntem a patra putere… Rostul nostru este să vă mobilizăm pentru supravieţuirea meseriei de jurnalist”.
“Liberatea de exprimare în pericol”
Cristi Godinac, preşedintele Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind a declarat că libertatea de exprimare se află în pericol. “Pentru susţinerea democraţiei este nevoie de o decizie politică. Sprijinul necesar constă în simplificarea procedurii fiscalităţii, în acordarea de facilităţi pentru exercitarea profesiei de jurnalist, în ajutorul de care au nevoie distribuitorii de presă. În lipsa acestor măsuri, din nefericire, cea care va fi eliminată va fi presa independentă, iar accesul publicului la informaţie obiectivă va dispărea. România se află pe ultimele locuri din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria şi Slovenia unde nu se aplică facilităţi pentru mass-media. În fiecare zi primim din ce în ce mai multe semnale, că numeroşi patroni nu respectă contractul colectiv de muncă la nivel de ramură mass-media, contract pe care l-am semnat împreună cu partenerii noştri sociali şi care are putere de lege în breaslă. Multe publicaţii s-au închis, 4000 de jurnalişti au rămas pe drumuri, iar viitorul presei este sumbru. Soluţia este ca reprezentanţii Guvernului să aprobe aceste măsuri care se aplică pentru mass-media în majoritatea statelor europene. Am demarat deja discuţiile cu reprezentanţii Guvernului şi am prezentat un set de revendicări… dacă nu vor fi soluţionate, atunci este posibil să declanşăm şi acţiuni greviste în breaslă. Federaţia Europeană a Jurnaliştilor va sprijini revendicările noastre în faţa Comisiei Europene şi a Parlamentului European. În acest moment este vital să fim uniţi!”
Revendicările MediaSind şi ROMEDIA dezbătute şi în Parlamentul European
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind şi Patronatul Presei din România ROMEDIA, solicită Guvernului să demareze în cel mai scurt timp negocierile cu partenerii sociali pentru aplicarea în regim de urgenţă a revendicărilor pentru susţinerea industriei de media, soluţii dezbătute în cadrul audierii publice ce a avut loc la începutul acestei luni, în Parlamentul European de către Intergrupul pentru Media al PE şi Federaţia Europeană a Jurnaliştilor.
1. Subvenţii directe/indirecte pentru toate activităţile din mass-media, aşa cum se acordă în majoritatea statelor din Uniunea Europeană;
2. Diminuarea TVA-ului la nivelul celui practicat în Uniunea Europeană pentru activităţile din mass-media, între 0 şi 5%;
3. Plata TVA-ului la încasarea facturii;
4. Aplicarea de facilităţi financiare pentru distribuţia de presă; reducerea taxelor şi a chiriilor pentru distribuitorii de presă cu 75% (această facilitate a fost acordată de Guvernul României în perioada 1992 -1996); norma legislativă să precizeze explicit deductibilitatea cheltuielilor cu retururile din presa scrisă;
5. Instituirea unui tarif maximal privind distribuţia publicaţiilor pentru serviciile prestate de Poşta Română şi de SNCFR;
6. Reacordarea de facilităţi financiare pentru transportul şi cazarea angajaţilor din mass-media aflaţi în delegaţie;
7. Introducerea în Legea nr. 8/2006 a unor norme specifice creaţiei jurnalistice. Modificarea legislaţiei pentru a acorda posibilitatea juridică Inspecţiei Muncii şi a Comisiei Paritare la nivel de ramură mass-media să verifice şi să aplice sancţiuni instituţiilor de presă care folosesc în mod abuziv Contractele de drepturi de autor;
8. Asigurarea unui mecanism eficient de colectare a taxei pentru serviciile publice radio-tv şi compensarea scutirilor la plata taxei radio-tv. Modificarea prevederilor privind contribuţiile la constituirea fondului cinematografic către CNC conform OUG nr.39/2005; modificarea art.141 alin. 1 lit. o din Codul Fiscal privind TVA-ul fară drept de deducere aferent activităţii de televiziune pentru SRTV;
9. Modificarea Legii de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES astfel încât angajaţii acestei instituţii să poată beneficia de toate drepturile prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass-Media;
10. Asigurarea accesului gratuit pentru jurnalişti la bazele de date ale Registrului Comerţului şi a Monitorului Oficial;
11. Înfiinţarea Tribunalelor Muncii şi micşorarea duratei între termenele de judecată acordate în procesele privind litigiile de muncă;
12. Modificarea Legii nr.204/2006 privind fondurile de pensii facultative astfel încât să se permită jurnaliştilor să-şi creeze propriul fond de pensii. De asemenea, micşorarea/eliminarea taxei CAS pentru persoanele care au Contracte de drepturi de autor dar care au aderat deja la un fond de pensii facultative;
13. Reluarea de urgenţă a activităţii RODIPET, cea mai mare societate de distribuţie de presă din România, plata salariilor restante de 10 luni pentru cei 1.800 de angajaţi şi sancţionarea celor care se fac vinovaţi de fraudarea societăţii cu peste 40 milioane euro.
luni, 8 februarie 2010
Vine o zi, vine o zi...
Refrenul hit-ului Holograf pare să nu-mi mai dea pace în ultimul timp. Nu ştiu cum se face, însă băieţii ăştia minunaţi au creat o melodie aproape pentru fiecare stare pe care o trăieşte un om. Melodia asta nu-mi dă pace poate şi pentru că, în viaţa mea, se petrec lucruri nu tocmai roz. Încerc să supravieţuiesc năvalei de sentimente lăuntrice şi, în momentele de sinceritate cu sine însumi, am noroc cu astfel de versuri. Cuvinte magice de genul ăstora de mai jos mă fac să nu iau decizii pripite şi să conştientizez ce minune am lângă mine. O dulceaţă de fetiţă... şi o minune de femeie.
Enjoy...
Holograf - Vine o zi
I:
Ştiu, un copil se naşte acum.
Da, ştiu, un bătrân îşi ia rămas bun.
Eu, i-am spus vremii sa stea în loc.
Amintirea mea vreau sa fie-a ta.
Refren:
Vine o zi, vine o zi cand se va sfârşi.
Nimeni nu va şti, nimeni nu va sti oare cand va fi.
Vine o zi, vine o zi iar de voi pleca,
Nimeni nu va şti, nimeni nu va şti cât voi regreta,
Cât voi regreta, cât voi regreta...
II:
Nu, nu am ce sa îţi las în loc
Doar cântul meu şi un pic de noroc
Ştiu, nu e mult dar e suflet curat
Şi adevărat, şi adevărat...
duminică, 7 februarie 2010
Despre solidaritatea de breaslă...
Nu pot rezista tentaţiei de a da o replică acidă unei persoane care a învăţat mecanic o poezie despre inexistenţa solidarităţii de breaslă. În încercarea mea de a întinde o mână unor oameni care au demarat o acţiune de lăudat, şi anume aceea de susţinere a unui freelancer faţă de obtuzitatea instituţiilor de stat, mi-am luat-o. Discret, ce-i drept. Persoana în cauză, chiar pe blogul său, a transformat solidaritatea de breaslă în preş la uşă. N-am să arăt cu degetul, ci am să spun doar atât - "succesuri" în continuare.
miercuri, 3 februarie 2010
ActiveWatch AMP face primul pas
Observ că ActiveWatch AMP face un demers de solidaritate de breaslă. Felicitări. Comunicatul de jos este unul care mă face să mă simt, din nou, că fac parte din această minunată tagmă - cea a gazetarilor. Felicitări, din nou.
Catre: Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
In atentia: Doamnei Presedinte, Roberta Anastase
Subiect: Acreditarea la Camera Deputatilor pentru jurnalistii liber profesionisti
Stimata doamna Presedinta,
Organizatiile semnatare va solicita sa comunicati motivele pentru care Camera Deputatilor refuza sa acorde acreditare jurnalistei Emilia Sercan. Aceasta a depus o cerere de acreditare la secretariatul CD inca din 20 august, dar nu a primit niciun raspuns, desi au trecut 5 luni de la aceasta cerere.
De asemenea, solicitam modificarea Regulamentului de acreditare a jurnalistilor pe langa Camera Deputatilor si punerea lui in acord cu prevederile Legii 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public. Conform Art. 18. (1) al acestei legi “Autoritatile publice au obligatia sa acorde fara discriminare acreditare ziaristilor si reprezentantilor mijloacelor de informare în masa.”
Consideram abuziva, discriminatorie si contrara principiilor si prevederilor Legii 544/2001 restrictionarea accesului jurnalistilor care lucreaza in regim freelance (independent) si acordarea acreditarii numai pentru jurnalistii care lucreaza ca angajati ai unor institutii media. O astfel de masura este total depasita de evolutia media, in care numerosi jurnalisti profeseaza ca freelanceri si folosesc diverse platforme de comunicare pentru a transmite informatiile sau opiniile lor. Acelasi principiu trebuie sa fie valabil si in cazul fotografilor si cameramanilor.
Blog-urile au devenit in ultimii ani platforme de comunicare consacrate in toata lumea, institutii internationale de prestigiu, precum Parlamentul European sau Casa Alba oferind acreditari jurnalistilor care se exprima prin intermediul blog-urilor.
Consideram ca CV-ul profesional al celor care solicita cereri de acreditare constituie un criteriu suficient pentru a le fi acordata acreditarea, alaturi de legitimatia de membru al unei organizatii profesionale a breslei. In cazul Emiliei Sercan nu credem ca poate exista vreun dubiu legat de calitatea de jurnalist a acesteia; mai mult, aceasta calitate este confirmata inclusiv de aparteneta sa la o organizatie profesionala de prestigiu, Asociatia Jurnalistilor din Romania.
ActiveWatch-Agentia de Monitorizare a Presei, membra a Retelei Reporteri fara Frontiere
Asociatia AltPHel
Asociatia Jurnalistilor din Romania
Asociatia Profesionistilor din Presa Cluj
Sindicatul Jurnalistilor Galati
StartMedia
CONVENTIA ORGANIZATIILOR DE MEDIA
Legea 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public
Art. 1. – Accesul liber si neîngradit al persoanei la orice informatii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul din principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, în conformitate cu Constitutia României si documentele internationale ratificate de Parlamentul României.
Art. 15. – (1) Accesul mijloacelor de informare în masa la informatiile de interes public este garantat.
(2) Activitatea de culegere si de difuzare a informatiilor de interes public, desfasurata de mijloacele de informare în masa, constituie o concretizare a dreptului cetatenilor de a avea acces la orice informatie de interes public.
Art. 18. – (1) Autoritatile publice au obligatia sa acorde fara discriminare acreditare ziaristilor si reprezentantilor mijloacelor de informare în masa.
(2) Acreditarea se acorda la cerere, în termen de 2 zile de la înregistrarea acesteia.
(3) Autoritatile publice pot refuza acordarea acreditarii sau pot retrage acreditarea unui ziarist numai pentru fapte care împiedica desfasurarea normala a activitatii autoritatii publice si care nu privesc opiniile exprimate în presa de respectivul ziarist, în conditiile si in limitele legii.
Art. 19. – (1) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa informeze in timp util mijloacele de informare în masa asupra conferintelor de presa sau oricaror alte actiuni publice organizate de acestea.
(2) Autoritatile si institutiile publice nu pot interzice în nici un fel accesul mijloacelor de informare în masa la actiunile publice organizate de acestea.
Catre: Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
In atentia: Doamnei Presedinte, Roberta Anastase
Subiect: Acreditarea la Camera Deputatilor pentru jurnalistii liber profesionisti
Stimata doamna Presedinta,
Organizatiile semnatare va solicita sa comunicati motivele pentru care Camera Deputatilor refuza sa acorde acreditare jurnalistei Emilia Sercan. Aceasta a depus o cerere de acreditare la secretariatul CD inca din 20 august, dar nu a primit niciun raspuns, desi au trecut 5 luni de la aceasta cerere.
De asemenea, solicitam modificarea Regulamentului de acreditare a jurnalistilor pe langa Camera Deputatilor si punerea lui in acord cu prevederile Legii 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public. Conform Art. 18. (1) al acestei legi “Autoritatile publice au obligatia sa acorde fara discriminare acreditare ziaristilor si reprezentantilor mijloacelor de informare în masa.”
Consideram abuziva, discriminatorie si contrara principiilor si prevederilor Legii 544/2001 restrictionarea accesului jurnalistilor care lucreaza in regim freelance (independent) si acordarea acreditarii numai pentru jurnalistii care lucreaza ca angajati ai unor institutii media. O astfel de masura este total depasita de evolutia media, in care numerosi jurnalisti profeseaza ca freelanceri si folosesc diverse platforme de comunicare pentru a transmite informatiile sau opiniile lor. Acelasi principiu trebuie sa fie valabil si in cazul fotografilor si cameramanilor.
Blog-urile au devenit in ultimii ani platforme de comunicare consacrate in toata lumea, institutii internationale de prestigiu, precum Parlamentul European sau Casa Alba oferind acreditari jurnalistilor care se exprima prin intermediul blog-urilor.
Consideram ca CV-ul profesional al celor care solicita cereri de acreditare constituie un criteriu suficient pentru a le fi acordata acreditarea, alaturi de legitimatia de membru al unei organizatii profesionale a breslei. In cazul Emiliei Sercan nu credem ca poate exista vreun dubiu legat de calitatea de jurnalist a acesteia; mai mult, aceasta calitate este confirmata inclusiv de aparteneta sa la o organizatie profesionala de prestigiu, Asociatia Jurnalistilor din Romania.
ActiveWatch-Agentia de Monitorizare a Presei, membra a Retelei Reporteri fara Frontiere
Asociatia AltPHel
Asociatia Jurnalistilor din Romania
Asociatia Profesionistilor din Presa Cluj
Sindicatul Jurnalistilor Galati
StartMedia
CONVENTIA ORGANIZATIILOR DE MEDIA
Legea 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public
Art. 1. – Accesul liber si neîngradit al persoanei la orice informatii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul din principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, în conformitate cu Constitutia României si documentele internationale ratificate de Parlamentul României.
Art. 15. – (1) Accesul mijloacelor de informare în masa la informatiile de interes public este garantat.
(2) Activitatea de culegere si de difuzare a informatiilor de interes public, desfasurata de mijloacele de informare în masa, constituie o concretizare a dreptului cetatenilor de a avea acces la orice informatie de interes public.
Art. 18. – (1) Autoritatile publice au obligatia sa acorde fara discriminare acreditare ziaristilor si reprezentantilor mijloacelor de informare în masa.
(2) Acreditarea se acorda la cerere, în termen de 2 zile de la înregistrarea acesteia.
(3) Autoritatile publice pot refuza acordarea acreditarii sau pot retrage acreditarea unui ziarist numai pentru fapte care împiedica desfasurarea normala a activitatii autoritatii publice si care nu privesc opiniile exprimate în presa de respectivul ziarist, în conditiile si in limitele legii.
Art. 19. – (1) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa informeze in timp util mijloacele de informare în masa asupra conferintelor de presa sau oricaror alte actiuni publice organizate de acestea.
(2) Autoritatile si institutiile publice nu pot interzice în nici un fel accesul mijloacelor de informare în masa la actiunile publice organizate de acestea.
Comunicat MediaSind: Revendicările mass-media dezbătute în Parlamentul European
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind şi Patronatul Presei din România ROMEDIA solicită Guvernului să demareze în cel mai scurt timp negocierile cu partenerii sociali pentru aplicarea în regim de urgenţă a revendicărilor pentru susţinerea industriei de media, soluţii dezbătute în cadrul audierii publice ce a avut loc ieri în Parlamentul European de către Intergrupul pentru Media al PE şi Federaţia Europeană a Jurnaliştilor.
Concluzia la care s-a ajuns în urma discuţiilor a fost că, din cauza refuzului guvernanelor de a aplica urgent măsuri pentru sprijinirea de urgenţă a industriei de media, libertatea de exprimare este în mare pericol iar drepturile democratice sunt pe cale să se piardă. Pentru susţinerea democraţiei este nevoie de o decizie politică. Sprijinul necesar constă în simplificarea procedurii fiscalităţii, în acordarea de facilităţi pentru exercitarea profesiei de jurnalist, în ajutorul de care au nevoie distribuitorii de presă. Din nefericire, cea care va fi eliminată va fi presa independentă iar accesul publicului la informaţie va dispărea. România se află pe ultimele locuri din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria şi Slovenia unde nu se aplică facilităţi pentru mass-media. În majoritatea statelor europene, TVA-ul pentru mass-media se aplică între 0 si 5% iar subvenţiile pentru presă şi distribuţia presei se ridică la milioane de euro annual.
Potrivit declaraţiei acordată Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES de către moderatorul audierii din PE, Aidan White, secretarul general al Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, atât Comisia Europeană cât şi guvernele statelor din UE sunt obligate să protejeze libertatea şi democraţia prin introducerea măsurilor necesare de sprijinire a industriei de media: ”Nivelul TVA în sectorul media din România este unul absurd şi ridicol. Nivelul TVA pentru activităţile de media trebuie să fie zero, trebuie să existe reduceri ale taxelor în acest domeniu. Dacă vrem ca media să aibă o contribuţie la democraţie în viaţa europenilor, atunci trebuie să existe responsabilitate în a furniza stimulentele financiare pentru ca acest sector să poată face faţă problemelor cu care se confruntă şi pentru ca media şi jurnalismul de calitate să fie promovate şi protejate”.
Revendicările prezentate în plen de către vicepreşedintele PPR ROMEDIA Cristian Unteanu vor fi susţinute de către Federaţia Europeană a Jurnaliştilor şi în faţa membrilor Comisiei Europene:
1. Acordarea de subvenţii directe/indirecte pentru toate activităţile din mass-media, aşa cum se acordă în majoritatea statelor din Uniunea Europeană (conform listei anexate);
2. Diminuarea TVA-ului la nivelul celui practicat în Uniunea Europeană pentru activităţile din mass-media, între 0 si 5%;
3. Plata TVA-ului la încasarea facturii;
4. Aplicarea de facilităţi financiare pentru distribuţia de presă; reducerea taxelor şi a chiriilor pentru distribuitorii de presă cu 75% (această facilitate a fost acordată de Guvernul României în perioada 1992 -1996); norma legislativă să precizeze explicit deductibilitatea cheltuielilor cu retururile din presa scrisă;
5. Instituirea unui tarif maximal privind distribuţia publicaţiilor pentru serviciile prestate de Poşta Română şi de SNCFR;
6. Reacordarea de facilităţi financiare pentru transportul şi cazarea angajaţilor din mass-media aflaţi în delegaţie;
7. Introducerea în Legea nr. 8/2006 a unor norme specifice creaţiei jurnalistice. Modificarea legislaţiei pentru a acorda posibilitatea juridică Inspecţiei Muncii şi a Comisiei Paritare la nivel de ramură mass-media să verifice şi să aplice sancţiuni instituţiilor de presă care folosesc în mod abuziv Contractele de drepturi de autor;
8. Asigurarea unui mecanism eficient de colectare a taxei pentru serviciile publice radio-tv şi compensarea scutirilor la plata taxei radio-tv. Modificarea prevederilor privind contribuţiile la constituirea fondului cinematografic către CNC conform OUG nr.39/2005; modificarea art.141 alin. 1 lit. o din Codul Fiscal privind TVA-ul fară drept de deducere aferent activităţii de televiziune pentru SRTV.
9. Modificarea Legii de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES astfel încât angajaţii acestei instituţii să poată beneficia de toate drepturile prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass-Media;
10. Asigurarea accesului gratuit pentru jurnalişti la bazele de date ale Registrului Comerţului şi a Monitorului Oficial;
11. Înfiinţarea Tribunalelor Muncii şi micşorarea duratei între termenele de judecată acordate în procesele privind litigiile de muncă.
12. Modificarea Legii nr.204/2006 privind fondurile de pensii facultative astfel încât să se permită jurnaliştilor să-şi creeze propriul fond de pensii. De asemenea, micşorarea/eliminarea taxei CAS pentru persoanele care au Contracte de drepturi de autor dar care au aderat deja la un fond de pensii facultative;
13. Reluarea de urgenţă a activităţii RODIPET, cea mai mare societate de distribuţie de presă din România, plata salariilor restante de 10 luni pentru cei 1.800 de angajaţi şi sancţionarea celor care se fac vinovaţi de fraudarea societăţii cu peste 40 milioane euro.
Concluzia la care s-a ajuns în urma discuţiilor a fost că, din cauza refuzului guvernanelor de a aplica urgent măsuri pentru sprijinirea de urgenţă a industriei de media, libertatea de exprimare este în mare pericol iar drepturile democratice sunt pe cale să se piardă. Pentru susţinerea democraţiei este nevoie de o decizie politică. Sprijinul necesar constă în simplificarea procedurii fiscalităţii, în acordarea de facilităţi pentru exercitarea profesiei de jurnalist, în ajutorul de care au nevoie distribuitorii de presă. Din nefericire, cea care va fi eliminată va fi presa independentă iar accesul publicului la informaţie va dispărea. România se află pe ultimele locuri din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria şi Slovenia unde nu se aplică facilităţi pentru mass-media. În majoritatea statelor europene, TVA-ul pentru mass-media se aplică între 0 si 5% iar subvenţiile pentru presă şi distribuţia presei se ridică la milioane de euro annual.
Potrivit declaraţiei acordată Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES de către moderatorul audierii din PE, Aidan White, secretarul general al Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, atât Comisia Europeană cât şi guvernele statelor din UE sunt obligate să protejeze libertatea şi democraţia prin introducerea măsurilor necesare de sprijinire a industriei de media: ”Nivelul TVA în sectorul media din România este unul absurd şi ridicol. Nivelul TVA pentru activităţile de media trebuie să fie zero, trebuie să existe reduceri ale taxelor în acest domeniu. Dacă vrem ca media să aibă o contribuţie la democraţie în viaţa europenilor, atunci trebuie să existe responsabilitate în a furniza stimulentele financiare pentru ca acest sector să poată face faţă problemelor cu care se confruntă şi pentru ca media şi jurnalismul de calitate să fie promovate şi protejate”.
Revendicările prezentate în plen de către vicepreşedintele PPR ROMEDIA Cristian Unteanu vor fi susţinute de către Federaţia Europeană a Jurnaliştilor şi în faţa membrilor Comisiei Europene:
1. Acordarea de subvenţii directe/indirecte pentru toate activităţile din mass-media, aşa cum se acordă în majoritatea statelor din Uniunea Europeană (conform listei anexate);
2. Diminuarea TVA-ului la nivelul celui practicat în Uniunea Europeană pentru activităţile din mass-media, între 0 si 5%;
3. Plata TVA-ului la încasarea facturii;
4. Aplicarea de facilităţi financiare pentru distribuţia de presă; reducerea taxelor şi a chiriilor pentru distribuitorii de presă cu 75% (această facilitate a fost acordată de Guvernul României în perioada 1992 -1996); norma legislativă să precizeze explicit deductibilitatea cheltuielilor cu retururile din presa scrisă;
5. Instituirea unui tarif maximal privind distribuţia publicaţiilor pentru serviciile prestate de Poşta Română şi de SNCFR;
6. Reacordarea de facilităţi financiare pentru transportul şi cazarea angajaţilor din mass-media aflaţi în delegaţie;
7. Introducerea în Legea nr. 8/2006 a unor norme specifice creaţiei jurnalistice. Modificarea legislaţiei pentru a acorda posibilitatea juridică Inspecţiei Muncii şi a Comisiei Paritare la nivel de ramură mass-media să verifice şi să aplice sancţiuni instituţiilor de presă care folosesc în mod abuziv Contractele de drepturi de autor;
8. Asigurarea unui mecanism eficient de colectare a taxei pentru serviciile publice radio-tv şi compensarea scutirilor la plata taxei radio-tv. Modificarea prevederilor privind contribuţiile la constituirea fondului cinematografic către CNC conform OUG nr.39/2005; modificarea art.141 alin. 1 lit. o din Codul Fiscal privind TVA-ul fară drept de deducere aferent activităţii de televiziune pentru SRTV.
9. Modificarea Legii de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES astfel încât angajaţii acestei instituţii să poată beneficia de toate drepturile prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass-Media;
10. Asigurarea accesului gratuit pentru jurnalişti la bazele de date ale Registrului Comerţului şi a Monitorului Oficial;
11. Înfiinţarea Tribunalelor Muncii şi micşorarea duratei între termenele de judecată acordate în procesele privind litigiile de muncă.
12. Modificarea Legii nr.204/2006 privind fondurile de pensii facultative astfel încât să se permită jurnaliştilor să-şi creeze propriul fond de pensii. De asemenea, micşorarea/eliminarea taxei CAS pentru persoanele care au Contracte de drepturi de autor dar care au aderat deja la un fond de pensii facultative;
13. Reluarea de urgenţă a activităţii RODIPET, cea mai mare societate de distribuţie de presă din România, plata salariilor restante de 10 luni pentru cei 1.800 de angajaţi şi sancţionarea celor care se fac vinovaţi de fraudarea societăţii cu peste 40 milioane euro.
marți, 2 februarie 2010
România şi criza. O poveste de succes???!!!???
Acum câteva zile, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI de evaluare a acordului stand-by, era de părere că, în urma implementării reformelor convenite cu Fondul, România va deveni o "poveste de succes". Sunt curios cum Dumnezeu ţara noastră va avea "succesuri" în "conflictul" său cu criza, de vreme ce raportul anual al Comunităţii Americane de Informaţii, privind securitatea şi amenintările la nivel global, prezentat recent în faţa Senatului SUA, la capitolul Românica semnalul este clar: "Bulgaria, Estonia, Greece, Hungary, Iceland, Ireland, Latvia, Lithuania, and Romania remain fragile and the breaking of euro pegs in the region would put new strains on European banks."
Să mai traduc? Economie, România, fragil, presiuni pe băncile europene...
P.S. O ducem rău, dar avem pensii de 37.000 RON şi altele de 3 RON.
luni, 1 februarie 2010
O dată vede finul puţa naşului
Mutare de răspuns: Dacă ai ajuns să-ţi furi propriul naş pentru a-ţi deschide o magherniţă, omenia şi respectul nu reprezintă nimic pentru tine.
La un moment dat, fie că vorbim de viaţa de zi cu zi, fie de carieră, apare un punct de "no return". Practic, din acel moment, spui pas şi o iei de la capăt. În această situaţie mă aflu şi eu acum. Am spus NU mai multor oportunităţi iar altora le-am dat cu piciorul. Nu merg pe roze iar viaţa nu mi-a dat totul. Poate n-am ştiut nici eu să cer mai mult. Îi mulţumesc însă Creatorului că mi-am văzut minunea în braţe. Asta este cea mai mare mulţumire a mea. Pentru ea muncesc, pentru ea şi familie mă străduiesc să obţin rezultate cuantificabile într-un salariu lunar neînjositor. Când însă am de-a face cu oameni fără suflet, mi se face scârbă şi fie plec, fie fac în aşa fel să mă fac "plecat" prin voinţa altora. Dacă, de la EVZD m-am "concediat" cu mâna mea, de la actualul loc plec cu inima împăcată. Pur şi simplu este o senzaţie de respingere reciprocă. N-am să dau exemple de comportament şi nici să arăt cu degetul. Un veritabil ziarist spunea: "la angajare, mie să-mi spuneţi cum îmi pot da demisia fără probleme, în caz de nevoie, fără să ne certăm". Cine ştie? Poate sunt un neînţeles.
În loc de epilog
Un alt capitol din viaţa mea se apropie de sfârşit. Dacă la momentul la care am părăsit EVZD, am preferat să nu scriu nimic, ştiind că greşelile majore a fost ale mele, acum, precum Pilat din Pont spun: "Nevinovat sunt de sângele dreptului acestuia. Voi veţi vedea". Şi nu este blasfemie sau vreo neconcordantă în asociere. Consider că nu am greşit cu nimic şi plec cu inima împăcată dintr-o colectivitate total potrivnică mie. Nimeni nu spune că nu aş avea hibe de comportament. Pot spune doar atât: - n-am muşcat niciodată mâna care mi-a dat o bucată de pâine, însă nu mai suport să vin acasă, să mă uit în ochii ficei mele şi să-mi fie ruşine. Aşadar, este rândul meu pe tabla de şah: - citind titlul acestei postări, cum te simţi?
Şah?
luni, 25 ianuarie 2010
Cin'zeci de mii de coco pentru Haiti...
REVENIRE. Când maimuţele credeau că mânuţele astea două s-au plictisit a mai fasoli pe blog, au încremenit! M-am întors cu... un comunicat al Guvernului României. Vechiuţ dar simpatic.
România va acorda asistenţă umanitară pentru Republica Haiti, în valoare de 50.000 de euro, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului Ioana Muntean, la finalul reuniunii Executivului de astăzi. Suma va fi acordată din bugetul de asistenţă pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe pentru anul 2010, prin intermediul Programului Alimentar Mondial.
Ioana Muntean a declarat că „România se alătură astfel efortului comunităţii internaţionale de a sprijini Republica Haiti, stat grav afectat de cutremurul din 12 ianuarie a.c., răspunzând apelului pentru asistenţă imediată făcut de Organizaţia Naţiunilor Unite la 15 ianuarie a.c.”.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a mai precizat că în calitate de stat membru UE, România participă, de asemenea, la eforturile întreprinse la nivel comunitar pentru a răspunde crizei umanitare din Haiti. In acest sens, Comisia Europeană a anunţat, la 18 ianuarie a.c., alocarea, din bugetul comunitar, a unui ajutor umanitar de urgenţă de 30 de milioane de euro pentru Haiti, la care se vor adăuga contribuţii de 100 de milioane de euro pentru acţiuni imediate destinate refacerii infrastructurilor guvernamentale şi de 200 milioane euro pentru reconstrucţia şi dezvoltarea ţării.
România participă cu un contingent de 21 de poliţişti la Misiunea ONU din Haiti (MINUSTAH) şi va contribui şi pe această cale la eforturile de normalizare a situaţiei din ţară.
România va acorda asistenţă umanitară pentru Republica Haiti, în valoare de 50.000 de euro, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului Ioana Muntean, la finalul reuniunii Executivului de astăzi. Suma va fi acordată din bugetul de asistenţă pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe pentru anul 2010, prin intermediul Programului Alimentar Mondial.
Ioana Muntean a declarat că „România se alătură astfel efortului comunităţii internaţionale de a sprijini Republica Haiti, stat grav afectat de cutremurul din 12 ianuarie a.c., răspunzând apelului pentru asistenţă imediată făcut de Organizaţia Naţiunilor Unite la 15 ianuarie a.c.”.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a mai precizat că în calitate de stat membru UE, România participă, de asemenea, la eforturile întreprinse la nivel comunitar pentru a răspunde crizei umanitare din Haiti. In acest sens, Comisia Europeană a anunţat, la 18 ianuarie a.c., alocarea, din bugetul comunitar, a unui ajutor umanitar de urgenţă de 30 de milioane de euro pentru Haiti, la care se vor adăuga contribuţii de 100 de milioane de euro pentru acţiuni imediate destinate refacerii infrastructurilor guvernamentale şi de 200 milioane euro pentru reconstrucţia şi dezvoltarea ţării.
România participă cu un contingent de 21 de poliţişti la Misiunea ONU din Haiti (MINUSTAH) şi va contribui şi pe această cale la eforturile de normalizare a situaţiei din ţară.
marți, 19 ianuarie 2010
Comunicat MediaSind: MĂSURI PENTRU REDRESAREA ECONOMICĂ A INSTITUŢIILOR DE MEDIA
Referitor la intenţia Guvernului de a suprataxa Contractele de drepturi de autor, Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind, (organizaţie reprezentativă la nivel de ramură mass-media cuprinzând 9000 de membri din presa scrisă, radio, televiziune, edituri, tipografii şi presă online) şi Patronatul Presei din România ROMEDIA, (organizaţie reprezentativă la nivel de ramură, cuprinzând peste 60 de societăţi de presă), vă aducem la cunoştinţă următoarele:
Introducerea, de la data de 01.01.2011 a plăţii CAS pentru Contractele de drepturi de autor este posibilă doar pentru persoanele care nu au încheiat un contract individual de muncă şi după aplicarea, în regim de urgenţă, a următoarelor măsuri necesare pentru redresarea industriei de media, breaslă grav afectată din cauza crizei economice:
1. Acordarea de subvenţii directe/indirecte pentru toate activităţile din mass-media, aşa cum se acordă în majoritatea statelor din Uniunea Europeană (conform listei anexate);
2.Diminuarea TVA-ului la nivelul celui practicat în Uniunea Europeană pentru activităţile din mass-media, între 0 si 5%;
3.Plata TVA-ului la încasarea facturii;
5.Aplicarea de facilităţi financiare pentru distribuţia de presă; norma legislativă să precizeze explicit deductibilitatea cheltuielilor cu retururile din presa scrisă;
6. Instituirea unui tarif maximal privind distribuţia publicaţiilor pentru serviciile prestate de Poşta Română şi de SNCFR;
7. Reacordarea de facilităţi financiare pentru transportul şi cazarea angajaţilor din mass-media aflaţi în delegaţie;
8.Introducerea în Legea nr. 8/2006 a unor norme specifice creaţiei jurnalistice. Modificarea legislaţiei pentru a acorda posibilitatea juridică Inspecţiei Muncii şi a Comisiei Paritare la nivel de ramură mass-media să verifice şi să aplice sancţiuni instituţiilor de presă care folosesc în mod abuziv Contractele de drepturi de autor;
9.Asigurarea unui mecanism eficient de colectare a taxei pentru serviciile publice radio-tv şi compensarea scutirilor la plata taxei radio-tv. Modificarea prevederilor privind contribuţiile la constituirea fondului cinematografic către CNC conform OUG nr.39/2005; modificarea art.141 alin. 1 lit. o din Codul Fiscal privind TVA-ul fară drept de deducere aferent activităţii de televiziune pentru SRTV.
10. Modificarea Legii de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES astfel încât angajaţii acestei instituţii să poată beneficia de toate drepturile prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass-Media;
11. Asigurarea accesului gratuit pentru jurnalişti la bazele de date ale Registrului Comerţului şi a Monitorului Oficial;
12. Înfiinţarea Tribunalelor Muncii şi micşorarea duratei între termenele de judecată acordate în procesele privind litigiile de muncă.
13. Modificarea Legii nr.204/2006 privind fondurile de pensii facultative astfel încât să se permită jurnaliştilor să-şi creeze propriul fond de pensii. De asemenea, micşorarea/eliminarea taxei CAS pentru persoanele care au Contracte de drepturi de autor dar care au aderat deja la un fond de pensii facultative.
Introducerea, de la data de 01.01.2011 a plăţii CAS pentru Contractele de drepturi de autor este posibilă doar pentru persoanele care nu au încheiat un contract individual de muncă şi după aplicarea, în regim de urgenţă, a următoarelor măsuri necesare pentru redresarea industriei de media, breaslă grav afectată din cauza crizei economice:
1. Acordarea de subvenţii directe/indirecte pentru toate activităţile din mass-media, aşa cum se acordă în majoritatea statelor din Uniunea Europeană (conform listei anexate);
2.Diminuarea TVA-ului la nivelul celui practicat în Uniunea Europeană pentru activităţile din mass-media, între 0 si 5%;
3.Plata TVA-ului la încasarea facturii;
5.Aplicarea de facilităţi financiare pentru distribuţia de presă; norma legislativă să precizeze explicit deductibilitatea cheltuielilor cu retururile din presa scrisă;
6. Instituirea unui tarif maximal privind distribuţia publicaţiilor pentru serviciile prestate de Poşta Română şi de SNCFR;
7. Reacordarea de facilităţi financiare pentru transportul şi cazarea angajaţilor din mass-media aflaţi în delegaţie;
8.Introducerea în Legea nr. 8/2006 a unor norme specifice creaţiei jurnalistice. Modificarea legislaţiei pentru a acorda posibilitatea juridică Inspecţiei Muncii şi a Comisiei Paritare la nivel de ramură mass-media să verifice şi să aplice sancţiuni instituţiilor de presă care folosesc în mod abuziv Contractele de drepturi de autor;
9.Asigurarea unui mecanism eficient de colectare a taxei pentru serviciile publice radio-tv şi compensarea scutirilor la plata taxei radio-tv. Modificarea prevederilor privind contribuţiile la constituirea fondului cinematografic către CNC conform OUG nr.39/2005; modificarea art.141 alin. 1 lit. o din Codul Fiscal privind TVA-ul fară drept de deducere aferent activităţii de televiziune pentru SRTV.
10. Modificarea Legii de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES astfel încât angajaţii acestei instituţii să poată beneficia de toate drepturile prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass-Media;
11. Asigurarea accesului gratuit pentru jurnalişti la bazele de date ale Registrului Comerţului şi a Monitorului Oficial;
12. Înfiinţarea Tribunalelor Muncii şi micşorarea duratei între termenele de judecată acordate în procesele privind litigiile de muncă.
13. Modificarea Legii nr.204/2006 privind fondurile de pensii facultative astfel încât să se permită jurnaliştilor să-şi creeze propriul fond de pensii. De asemenea, micşorarea/eliminarea taxei CAS pentru persoanele care au Contracte de drepturi de autor dar care au aderat deja la un fond de pensii facultative.
luni, 18 ianuarie 2010
Estimările CDC au fost precise în privinţa AH1N1
2009. Anul trecut, AH1N1 a cunoscut o proliferare demnă de luat în seamă. Lucru confirmat şi de aprecierile instituţiei privind numărul de cazuri de îmbolnărire. Documentul de mai jos este relevant din acest punct de vedere.
miercuri, 13 ianuarie 2010
Comunicat Mediasind: Guvernul Boc atenteaza la libertatea presei!
Federatia Romana a Jurnalistilor MediaSind si Patronatul Presei din Romania - ROMEDIA, organizatii reprezentative, conform legii, la nivel de ramura mass-media, semnatare ale Contractului Colectiv de Munca Unic la Nivel de Ramura Mass-Media, protesteaza fata de intentia Guvernului Boc de a elimina exceptia de la plata contributiei de asigurari sociale pentru sumele provenite din contractele de drepturi de autor si alte venituri obtinute in baza unor conventii civile sau contracte de colaborare. Prin aceasta intentie, Guvernul Boc incearca sa dea o noua lovitura industriei de media in aceasta perioada de criza deoarece pretul informatiei si a articolelor jurnalistice vor creste cu 31%. In orice caz, sumele pe care bugetul de stat le-ar colecta de la jurnalisti in urma acestei masuri sunt infime si nu ar genera redresarea economiei romanesti. Exista suficiente solutii economice pentru iesirea din criza iar inventarea unor noi biruri asupra activitatii jurnalistilor nu poate duce decat la falimentul presei romanesti.
Din cauza lipsei masurilor concrete de sprijinire a acestui domeniu vital pentru democratie, mass-media, cum ar fi simplificarea fiscalitatii din domeniu, sprijinirea activitatii jurnalistilor, acordarea de subventii directe, diminuarea TVA-ului la nivelul practicat in Uniunea Europeana intre 0 si 5%, plata TVA-ului la incasarea facturii, eliminarea taxelor impuse pentru reteaua de difuzare etc., peste 50 de publicatii au fost inchise iar peste 1500 de jurnalisti au ramas pe drumuri. Combinată cu diminuarea puterii de cumpărare a populaţiei şi cu amplificarea şomajului, degradarea industriei de media conduce la restricţionarea accesului publicului la informaţie. Iar accesul neîngrădit la informaţie este trăsătura definitorie a oricărui regim democratic. În absenţa acestor măsuri, criza economică va fi succedată de criza democraţiei!
Pentru a opri declansarea actiunilor greviste in ramura mass-media, Federatia Romana a Jurnalistilor MediaSind si Patronatul Presei din Romania ROMEDIA, (afiliat la confederatia UGIR 1903) se vor intalni in cadrul saptamanii viitoare cu reprezentantii Executivului in vederea solutionarii pe cale amiabila a conflictului. In cazul in care dupa aceste discutii nu se va ajunge la un numitor comun, cele doua organizatii vor hotari in comun declansarea actinilor de protest care se impun pe plan intern si international.
Din cauza lipsei masurilor concrete de sprijinire a acestui domeniu vital pentru democratie, mass-media, cum ar fi simplificarea fiscalitatii din domeniu, sprijinirea activitatii jurnalistilor, acordarea de subventii directe, diminuarea TVA-ului la nivelul practicat in Uniunea Europeana intre 0 si 5%, plata TVA-ului la incasarea facturii, eliminarea taxelor impuse pentru reteaua de difuzare etc., peste 50 de publicatii au fost inchise iar peste 1500 de jurnalisti au ramas pe drumuri. Combinată cu diminuarea puterii de cumpărare a populaţiei şi cu amplificarea şomajului, degradarea industriei de media conduce la restricţionarea accesului publicului la informaţie. Iar accesul neîngrădit la informaţie este trăsătura definitorie a oricărui regim democratic. În absenţa acestor măsuri, criza economică va fi succedată de criza democraţiei!
Pentru a opri declansarea actiunilor greviste in ramura mass-media, Federatia Romana a Jurnalistilor MediaSind si Patronatul Presei din Romania ROMEDIA, (afiliat la confederatia UGIR 1903) se vor intalni in cadrul saptamanii viitoare cu reprezentantii Executivului in vederea solutionarii pe cale amiabila a conflictului. In cazul in care dupa aceste discutii nu se va ajunge la un numitor comun, cele doua organizatii vor hotari in comun declansarea actinilor de protest care se impun pe plan intern si international.
luni, 11 ianuarie 2010
Americanii se luptă să reducă sarea din consumul alimentar
PARADOX. Americanii, prin CDC, propun reducerea consumului de sare pentru toţi cetăţenii, iar noi ne plângem de taxa pe fast food. ZECE taxe să pună BOK pe chiftelele din plastic şi pe zahărul maro cu CO2. Din banii rezultaţi, BOK va susţine consumul de cârnaţi de Pleşkoi ;).
Mi-am tras un vaccin în muşchi
ÎNTREBARE. În seara aceasta mi-am învins teama de Teoria Conspiraţiei. Am virusul în mine. Mă macină însă o întrebare: - oare ce ascunde paragraful bolduit/italic, din ştirea de mai jos? Medicul de familie a tăcut, nu ne-a spus ce anume semnăm, ce-i drept... nici noi n-am întrebat, însă ştia că totul este, de fapt, o testare în masă.
Ministerul Sănătăţii va verifica modul în care se desfăşoară vaccinarea împotriva gripei noi, în cadrul cabinetelor medicilor de familie.
Începând de mâine, 12 ianuarie a.c., o echipă a ministerului condusă de prof. dr. Adrian Streinu Cercel va controla activitatea medicilor de familie în ceea ce priveşte vaccinarea împotriva virusului A/ H1N1 a pacienţilor înscrişi pe liste.
Concomitent cu aceste verificări, inspectorii sanitari de stat desfăşoară, în perioada 7 -27 ianuarie a.c., acţiuni de control similare şi în cazul vaccinărilor din programul naţional de vaccinare, dar şi împotriva gripei sezoniere.
La vidoeconferinţa cu direcţiile de Sănătate Publică, care a avut loc în data de 7 ianuarie, secretarul de stat prof. dr. Adrian Streinu Cercel a atras atenţia medicilor de familie că s-au primit reclamaţii din partea pacientilor în legătura cu lipsa vaccinurilor din cabinetele de medicină primară şi cu refuzul medicilor de a vaccina împotriva gripei A/H1N1.
Atragem atenţia că refuzul medicilor de familie de a vaccina cetăţenii şi obligarea acestora de a semna declaraţii prin care să îşi asume eventuale reacţii adverse ale vaccinului pot duce la sancţionare.
Ministerul Sănătăţii va verifica modul în care se desfăşoară vaccinarea împotriva gripei noi, în cadrul cabinetelor medicilor de familie.
Începând de mâine, 12 ianuarie a.c., o echipă a ministerului condusă de prof. dr. Adrian Streinu Cercel va controla activitatea medicilor de familie în ceea ce priveşte vaccinarea împotriva virusului A/ H1N1 a pacienţilor înscrişi pe liste.
Concomitent cu aceste verificări, inspectorii sanitari de stat desfăşoară, în perioada 7 -27 ianuarie a.c., acţiuni de control similare şi în cazul vaccinărilor din programul naţional de vaccinare, dar şi împotriva gripei sezoniere.
La vidoeconferinţa cu direcţiile de Sănătate Publică, care a avut loc în data de 7 ianuarie, secretarul de stat prof. dr. Adrian Streinu Cercel a atras atenţia medicilor de familie că s-au primit reclamaţii din partea pacientilor în legătura cu lipsa vaccinurilor din cabinetele de medicină primară şi cu refuzul medicilor de a vaccina împotriva gripei A/H1N1.
Atragem atenţia că refuzul medicilor de familie de a vaccina cetăţenii şi obligarea acestora de a semna declaraţii prin care să îşi asume eventuale reacţii adverse ale vaccinului pot duce la sancţionare.
sâmbătă, 9 ianuarie 2010
E' rău cu rău, dar e' şi mai rău fără rău
DECIZIE. Moartea lui Toni Tecuceanu (odihnească-se pace), precum şi ştirea următoare: „În ultimele 24 de ore s-au confirmat 120 cazuri de gripa cu virus AH1N1 şi 9 decese. Totalul cazurilor înregistrate, până în acest moment, este de 6061, din care 82 decese.“, m-au determinat să mă gândesc din ce în ce mai mult la vaccinul antigripal. Aleg viaţa în detrimentul regretelor.
luni, 28 decembrie 2009
Activitatea spitalelor de urgentă, în perioada Sărbătorilor
Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București a informat Ministerul Sănătății că, în zilele de 25, 26 și 27 decembrie 2009, precum și 1, 2 si 3 ianuarie 2010, spitalele de urgență –adulți și copii - vor asigura asistența medicală de urgență, astfel:
• Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti Floreasca – tel: 021/599.23.00
• Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti – tel:.021/318.05.22
• Spitalul Clinic de Urgenta Sf. Pantelimon – tel: 021/255.40.90
• Spitalul Clinic de Urgenta Sf. Ioan – tel: 021/334.50.75
• Spitalul Clinic de Urgenta Bagdasar-Arseni –tel:021/334.30.25
• Spitalul de Chirurgie Plastica, Reparatorie si Arsuri – tel: 021/224.09.47
• Spitalul Clinic de Urgente Oftalmologice - tel: 021/319.27.51
• Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii “Grigore Alexandrescu”–tel: 021/316.93.66
• Spitalul Clinic de Urgenta Copii M.S. Curie –tel: 021/460.30.26
De asemenea, Serviciul de Ambulanță al Municipiului București va avea program normal de lucru, cu mențiunea ca, în aceasta perioadă, va asigura eliberarea de certificate constatatoare de deces în intreaga Capitală. Solicitările populației vor fi preluate la telefonul de urgență 112.
Mai mult, Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București (DSPMB) va asigura un serviciu de gardă permanent, la sediul din str. Spiru Haret nr. 14, sector 1, tel.:021/311.21.80 ; fax: 311.21.90.
În această perioadă, toate spitalele din subordinea DSPMB vor funcționa cu linii de gardă de profil și vor acorda asistență medicală de urgență.
• Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti Floreasca – tel: 021/599.23.00
• Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti – tel:.021/318.05.22
• Spitalul Clinic de Urgenta Sf. Pantelimon – tel: 021/255.40.90
• Spitalul Clinic de Urgenta Sf. Ioan – tel: 021/334.50.75
• Spitalul Clinic de Urgenta Bagdasar-Arseni –tel:021/334.30.25
• Spitalul de Chirurgie Plastica, Reparatorie si Arsuri – tel: 021/224.09.47
• Spitalul Clinic de Urgente Oftalmologice - tel: 021/319.27.51
• Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii “Grigore Alexandrescu”–tel: 021/316.93.66
• Spitalul Clinic de Urgenta Copii M.S. Curie –tel: 021/460.30.26
De asemenea, Serviciul de Ambulanță al Municipiului București va avea program normal de lucru, cu mențiunea ca, în aceasta perioadă, va asigura eliberarea de certificate constatatoare de deces în intreaga Capitală. Solicitările populației vor fi preluate la telefonul de urgență 112.
Mai mult, Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București (DSPMB) va asigura un serviciu de gardă permanent, la sediul din str. Spiru Haret nr. 14, sector 1, tel.:021/311.21.80 ; fax: 311.21.90.
În această perioadă, toate spitalele din subordinea DSPMB vor funcționa cu linii de gardă de profil și vor acorda asistență medicală de urgență.
sâmbătă, 19 decembrie 2009
Un cretin care vorbeşte
HILAR. Astăzi am vizionat un clip postat pe internet. Un idiot, de genul celui descris în postarea republicată de mine azi, 18.12.09, mi-a insuflat şi mai multă ură faţă de astfel de mase amorfe. Un maldăr de carne diformă sufla aberant într-un microfon. Păcat de cei care şi-au pierdut şase minute din viaţa lor urmărindu-l.
"Din păcate, în momentul de faţă recunosc realitatea crudă - în majoritatea cazurilor românii se ghidează după zicala "monkey see - monkey do" (bătăuşul de femei, acea labă tristă n-ar putea înţelege la ce mă refer veci de veci Amin!). Prostul ce vede la televizor tinde să aplice în viaţa reală. Cretin nenorocit, om de nimic care ai putut lovi o femeie la semafor doar pentru că nu s-a grăbit să traverseze, te anunţ că eşti o labă tristă. De ce un discurs aşa vulgar? Din cauză că ne-am dezumanizat. Căcănar nenorocit... asemenea "practici" le aplici şi soţiei acasă? Nu ştii ce înseamnă a fi om civilizat? Omule sau mai bine spus... ANIMALULE... marş la coteaţă. Labagiu notoriu, nu ştii să faci diferenţa dintre realitate şi ficţiune? Dintre frustrările tale sexale neîmplinite şi realitatea înconjurătoare? Cretin nenorocit... nu orice gaură se fute idiot născut din întâmplare! IDIOTULE! Păcat că cine ar fi trebuit să fie la faţa locului n-a fost! Ai fi gustat din gustul sărat al fluidului vital. Păcat că exişti. Păcat că mama ta a dat naştere aşa unui monstru. Am strâns în mine atâta ură încât mă rog bunului Dumnezeu că bine că n-ai dat cu ochii de mine! Retardatule... ai auzit de sintagma - într-o femeie nici cu o floare să nu dai? Dar de ce oare îmi răcesc eu gura cu un cretin care nici măcar nu ştie ce înseamnă aceea sintagmă. Oricum am irosit cuvintele pe un alterat mintal pentru care mersul pe stradă este ca mersul la toaletă. Of, of, of în ce ţară de rahat trăim. Să dea Dumnezeu să nu ne întâlnim vreodată cretinoidule... n-aş vrea să înfund puşcăria pentru tine."
Iată cuvintele unui om care s-a aflat ieri, 11.10.2007, în imposibilitatea de a interveni într-un atac asupra unei femei nevinovate. Am decis să-i public nemulţumirile si, cu scuzele de rigoare pentru vocabularul vulgar (dar de înţeles), anunţ că subscriu celor scrise mai sus. Din păcate aceasta este ţara în care trăim. O ţară în care încă nevestele şi femeile sunt agresate fără drept de apel, în care copii sunt violaţi doar pentru că "părinţii i-au făcut, părinţii să-i omoare" (Doamne cât cretinism în această afirmaţie abarantă!). Îi invit pe cei care au comis astfel de fapte, precum şi pe cei care au suferit o agresiune în plină stradă să comenteze acest articol.
"Din păcate, în momentul de faţă recunosc realitatea crudă - în majoritatea cazurilor românii se ghidează după zicala "monkey see - monkey do" (bătăuşul de femei, acea labă tristă n-ar putea înţelege la ce mă refer veci de veci Amin!). Prostul ce vede la televizor tinde să aplice în viaţa reală. Cretin nenorocit, om de nimic care ai putut lovi o femeie la semafor doar pentru că nu s-a grăbit să traverseze, te anunţ că eşti o labă tristă. De ce un discurs aşa vulgar? Din cauză că ne-am dezumanizat. Căcănar nenorocit... asemenea "practici" le aplici şi soţiei acasă? Nu ştii ce înseamnă a fi om civilizat? Omule sau mai bine spus... ANIMALULE... marş la coteaţă. Labagiu notoriu, nu ştii să faci diferenţa dintre realitate şi ficţiune? Dintre frustrările tale sexale neîmplinite şi realitatea înconjurătoare? Cretin nenorocit... nu orice gaură se fute idiot născut din întâmplare! IDIOTULE! Păcat că cine ar fi trebuit să fie la faţa locului n-a fost! Ai fi gustat din gustul sărat al fluidului vital. Păcat că exişti. Păcat că mama ta a dat naştere aşa unui monstru. Am strâns în mine atâta ură încât mă rog bunului Dumnezeu că bine că n-ai dat cu ochii de mine! Retardatule... ai auzit de sintagma - într-o femeie nici cu o floare să nu dai? Dar de ce oare îmi răcesc eu gura cu un cretin care nici măcar nu ştie ce înseamnă aceea sintagmă. Oricum am irosit cuvintele pe un alterat mintal pentru care mersul pe stradă este ca mersul la toaletă. Of, of, of în ce ţară de rahat trăim. Să dea Dumnezeu să nu ne întâlnim vreodată cretinoidule... n-aş vrea să înfund puşcăria pentru tine."
Iată cuvintele unui om care s-a aflat ieri, 11.10.2007, în imposibilitatea de a interveni într-un atac asupra unei femei nevinovate. Am decis să-i public nemulţumirile si, cu scuzele de rigoare pentru vocabularul vulgar (dar de înţeles), anunţ că subscriu celor scrise mai sus. Din păcate aceasta este ţara în care trăim. O ţară în care încă nevestele şi femeile sunt agresate fără drept de apel, în care copii sunt violaţi doar pentru că "părinţii i-au făcut, părinţii să-i omoare" (Doamne cât cretinism în această afirmaţie abarantă!). Îi invit pe cei care au comis astfel de fapte, precum şi pe cei care au suferit o agresiune în plină stradă să comenteze acest articol.
marți, 15 decembrie 2009
Cresc amenzile. Creşte puterea hidrei
ESCALADARE. Televiziunea "mogulului rău" şi-a luat o amendă usturătoare. "Bunii" din CNA veghează. Heil CNA, Heil!
Craciunul învingătorilor
VICTORIE. Bucuria unei victorii asupra morţii trebuie lăudată. Câştigătorii luptei vor sărbători, în curând, încă un an printre noi. Sper la cât mai mulţi cu putinţă.
luni, 14 decembrie 2009
Lobby-ul sau cum să inflențăm deciziile în favoarea noastră
PRECIZARE. Am decis să public acest articol pe blog, în integralitate şi cu un mesaj netruchiat, editat în mare parte, din respect faţă de cei care mi-au pus la dispoziţie informaţiile necesare realizării sale. Ceea ce a fost dat publicităţii nu corespunde ideii pe care am dorit s-o pun în practică.
MĂȘTI. În România, activitatea de lobby nu este reglementată la nivel legislativ, acest lucru nu împiedică însă manifestarea sa sub diferite forme.
Ionel Văduva
pana.gazetarului@gmail.com
Chiar dacă, în România, se face lobby sub un alt nume (public affairs sau networking politic), cu câteva excepții, nimeni nu recunoaște că întreprinde o astfel de activitate. Poate, cel mult, un lobbist va recunoaşte că apără un principiu sau un punct de vedere în fața instituțiilor statului (advocacy). Motivul principal: acuzele imediate de trafic de influență venite în mare parte din partea politicului. Activitățile de advocacy (și lobby undercover) intră, parțial, în atributiile experților în afaceri corporative sau relații publice și guvernamentale din cadrul companiilor mari. Lobbiștii sunt angajații unor companii de profil sau sunt consultanți ce lucrează pentru anumiți clienți: companii, asociații, sindicate, organizații sau agenții guvernamentale.
Umbrele de protecție
Pentru a nu fi acuzați de trafic de influență, specialiștii se împart în trei tabere. Pe de-o parte, sunt cei care spun că nu avem o legislație care să reglementeze această activitate și care, spun ei, fac orice altceva în afară de lobby. Pe de altă parte, sunt cei care spun că avem legislație și că este nevoie doar de implementarea acesteia. Este vorba de actele normative privind accesul liber și deschis la toate puterile din stat (Legea 52/2003, Legea 544/2001), precum și Articolul 31 din Constituția României. Ei sunt unii dintre cei care fac advocacy. În final, rămân cei care, pur și simplu, fac tot lobby, sub forma public affairs-ului sau networking-ului politic.
Politicul susţine lipsa legislaţiei
Piața lobby-ului din România este total nereglementată din cauza lipsei legislației, spun cei din prima tabără. De asemenea, ei spun că lobbiștii se feresc să recunoscă faptul că practică această meserie, din cauza asocierii cu traficul de influență și grupurile de interese. „La noi este mai ușor și mai vandabil pentru mass-media să definească lobby-ul ca trafic de influență“, a spus Claudiu Săftoiu, manager al companiei de consultanță politică, Capital Promotion. Și Adriana Săftoiu, deputat PNL, este de acord că, în România, nimeni nu declară că face lobby din cauza lipsei actelor normative și a unui cadru clar. Culmea. Lipsa unei legislații în domeniu aparține tot oamenilor politici. Și asta în ciuda faptului că tocmai ei ar fi trebuit să susțină exact legalizarea acestui cadru. „Chiar și Traian Băsescu, la un moment dat, s-a împotrivit ideii de lobby și vorbea de conflictele de interese“, a precizat Adriana Săftoiu.
Lobby pentru advocacy
Sunt voci care spun că legitimarea unei profesii nu se face obligatoriu printr-o lege specială, iar calitatea de lobbist legitimat, ca atare, nu poate conferi automat autoritate profesională, recunoaștere sau acces privilegiat la reprezentanții autorităților. Ei sunt unii dintre cei care practică advocacy și care spun că nu este nevoie de o lege a lobby-ului în România. „Crearea unui mecanism prin care să se accepte influențarea procesului de decizie nu este coerentă cu principiile care stau la baza sistemelor constituționale europene“, se arată într-o comunicare prezentată de Gilda Lazăr, director Afaceri Corporative din cadrul JTI România. Diferența cheie între lobby și advocacy este că advocacy presupune comunicarea directă cu legiuitorul și opinia publică, a unui punct de vedere individual/general/al unei organizații, fără a cere neaparat inițierea unei modificări legislative.
INTERES
Cerința de lobby
De lobby poate avea nevoie oricine, de la o companie sau un grup de companii, până la ONG-uri, sindicate, patronate sau oprice alt tip de organizație. „Inclusiv guvernele pot apela la lobby atunci când doresc să influențeze anumite organisme europene sau mondiale“, spune Cezar Caluschi, fondator al Agenției OSC din România. Este și cazul campaniei lui Traian Băsescu, în momentul în care România avea probleme cu ratificarea tratatului de integrare în UE, în ultimele patru luni ale anului 2006. Atunci, toată agenda politică externă s-a concentrat pe cele patru țări care încă nu ratificaseră tratatul: Germania, Franța, Italia și Marea Britanie. „Ce făcea atunci președintele României? Nu numai că se ducea la președinții omologi sau prim-miniștri, dar se ducea în Parlamentul acelor țări, se întâlnea cu comisiile de politică externă. Făcea lobby“, spune deputata PNL Adriana Săftoiu. Si Corina Vintan mentioaneza ca lobby-ul Romaniei pentru aderarea la UE a fost extrem de consistent la nivel politic dar extrem de slab la nivelul mediei internationale. Tentativa esuata a Romaniei de a face o campanie de imagine in Europa a determinat guvernele europene ulterior sa impuna restrictii severe in ceea ce priveste accesul fortei de munca romane pe piata muncii europene.
CURAJ
„Nu mă feresc să folosesc sintagma ... a face anticameră... “
Lobby-ul sau afacerile publice (public affairs), cum se numește activitatea aceasta în România și în lume, este o componentă a activității de PR, spune Corina Vințan, fondator al firmei LinksAssociates. Managerul companiei românești de public affairs spune despre lobbist că se luptă pentru a câștiga teren în fața decidenților politici și a mass-mediei pentru problemele clienților firmei pe care o reprezintă (companii, cauze, oameni etc.). În cazul său, Corina Vințan dorește să îi situeze pe clienții săi în zona creatorilor de climat si nu în cea a victimelor de climat (lupta unor companii pentru a schimba unele acte normative nefavorabile). Este un demers corect si democratic, este de fapt un dialog in care o parte in final isi impune pozitia. In pluralismul de opinii in care traim este perfect corect sa lupti pentru a cistiga.
Lobby-ul, mai scump decât PR-ul comercial
Serviciile in domeniul lobby-ului sunt mult mai scumpe decat în domeniul PR-ului comercial, pentru că resursa umană cu care se lucrează are o experiență multiplă în relații guvernamentale, relații cu mass-media, are background politic, are conexiuni valoroase. In zona de mass-media lobbistul trebuie să dea dovadă chiar de persuasiune în încercarea de a controla agenda de știri. „Această activitate nu ține de latura ocultismului“, a precizat Corina Vințan. Este vorba de munca de informare a presei si obținere a unei întorsături a unei situații în favoarea unui interes anume (spin doctors).
Afacerist și politician la aceeași masă
Cezar Caluschi, managerul agenției OSC, deține o companie cu obiect de activitate asemănător cu cel al Corinei Vințan. Este vorba de o firmă de facilitare a comunicării oamenilor de afaceri cu mediul politic – networking politic. „OSC este specializată pe partea de comunicare directă, care presupune orice activități și acțiuni prin care putem facilita cea mai bună comunicare între clienți și oamenii politici sau administratia publică“, a precizat Cezar Caluschi. Cele mai utilizate modalități de lucru sunt întâlnirile directe sau organizarea unor evenimente – seminarii, conferinte, mese rotunde – unde clienții și oamenii politici sau din administrație au posibilitatea să se întâlnească și să relaționeze.
Text 3
O lecție de lobby american
Claudiu Săftoiu, director al firmei Capital Promotion, vorbește de munca lobbistului american ca fiind una extraordinar de laborioasă și care implică cooperarea cu foarte multe entități economico-social-politice. Și dă și un exemplu - cel al unui lobbist care promovează brandul național de bere Budweiser.
Cumpărați produse americane
Cum își face treaba un lobbist american din industria berii? În primă instanță se adresează opiniei publice prin intermediul unor dezbateri în mass-media: „Cumpărați produse americane, cumpărați berea X. Ea este fabricată din hameiul pe care îl plantăm la noi acasă, în SUA“. De ce iese lobbistul la rampă cu acest mesaj? S-ar putea întreba consumatorul. De ce este hameiul nostru atât de bun? Atunci lobbistul face următorul pas. Se îndreaptă către academiile de profil. Vorbește cu specialiștii în producţia de hamei și, având și un buget, propune centrului de cercetare respectiv să editeze o carte cu privire la calitățile nemaipomenite ale hameiului american față de alte soiuri din import și care se găsește exclusiv în berea respectivă. În momentul în care un astfel de proiect ajunge la sfârșit, există un adevărat desfășurător, un plan de promovare a brandului de bere pentru care a lucrat. Planul a curpins acele centre de cercetare, articole din ziare și reviste, precum și ratingul unor emisiuni TV calate pe securitatea alimentară. Au fost, de asemenea, angajate sindicatele care lucrează în industria profil și care protejează producția națională. Toate aceste lucruri stârnse de lobbist și date unui politician devin, în mâna celui din urmă, o armă extraodrinară pentru a cere, de pildă, o taxare preferențială a berii în SUA. Lobbistul poate obține în final, pentru industria berii, un amendament sau chiar un proiect de lege pentru promovarea politică a berii. Prin intermediul activităților de lobby, sume mari de bani intră în societate și creează o bază de interes a unui întreg public consumator. „De aici până la decizia politică este doar un pas“, a conchis Claudiu Săftoiu.
AXIOMĂ
Doar în America funcționează lobby-ul
Teama lobbistului român de a fi acuzat de trafic de influență este subliniată și de Bogdan Teodorescu. „În România, nu există nicio firmă care să-și poată asuma, prin contract, faptul că poate face lobby“, este de părere analistul politic. El spune că lobby-ul există doar în spațiul american, acolo unde firmele de profil stabilesc o legătură între alegător și candidat și realizează un anumit schimb de facilități. „Spre exemplu, lobbiștii solicită ajutor unui congressman pentru a susține în Cameră un anumit proiect. În schimb, el va obține suport politic pentru propriile proiecte. Este un tip de construcție care, în România, este neaplicabil“, a declarat sociologul.
MĂȘTI. În România, activitatea de lobby nu este reglementată la nivel legislativ, acest lucru nu împiedică însă manifestarea sa sub diferite forme.
Ionel Văduva
pana.gazetarului@gmail.com
Chiar dacă, în România, se face lobby sub un alt nume (public affairs sau networking politic), cu câteva excepții, nimeni nu recunoaște că întreprinde o astfel de activitate. Poate, cel mult, un lobbist va recunoaşte că apără un principiu sau un punct de vedere în fața instituțiilor statului (advocacy). Motivul principal: acuzele imediate de trafic de influență venite în mare parte din partea politicului. Activitățile de advocacy (și lobby undercover) intră, parțial, în atributiile experților în afaceri corporative sau relații publice și guvernamentale din cadrul companiilor mari. Lobbiștii sunt angajații unor companii de profil sau sunt consultanți ce lucrează pentru anumiți clienți: companii, asociații, sindicate, organizații sau agenții guvernamentale.
Umbrele de protecție
Pentru a nu fi acuzați de trafic de influență, specialiștii se împart în trei tabere. Pe de-o parte, sunt cei care spun că nu avem o legislație care să reglementeze această activitate și care, spun ei, fac orice altceva în afară de lobby. Pe de altă parte, sunt cei care spun că avem legislație și că este nevoie doar de implementarea acesteia. Este vorba de actele normative privind accesul liber și deschis la toate puterile din stat (Legea 52/2003, Legea 544/2001), precum și Articolul 31 din Constituția României. Ei sunt unii dintre cei care fac advocacy. În final, rămân cei care, pur și simplu, fac tot lobby, sub forma public affairs-ului sau networking-ului politic.
Politicul susţine lipsa legislaţiei
Piața lobby-ului din România este total nereglementată din cauza lipsei legislației, spun cei din prima tabără. De asemenea, ei spun că lobbiștii se feresc să recunoscă faptul că practică această meserie, din cauza asocierii cu traficul de influență și grupurile de interese. „La noi este mai ușor și mai vandabil pentru mass-media să definească lobby-ul ca trafic de influență“, a spus Claudiu Săftoiu, manager al companiei de consultanță politică, Capital Promotion. Și Adriana Săftoiu, deputat PNL, este de acord că, în România, nimeni nu declară că face lobby din cauza lipsei actelor normative și a unui cadru clar. Culmea. Lipsa unei legislații în domeniu aparține tot oamenilor politici. Și asta în ciuda faptului că tocmai ei ar fi trebuit să susțină exact legalizarea acestui cadru. „Chiar și Traian Băsescu, la un moment dat, s-a împotrivit ideii de lobby și vorbea de conflictele de interese“, a precizat Adriana Săftoiu.
Lobby pentru advocacy
Sunt voci care spun că legitimarea unei profesii nu se face obligatoriu printr-o lege specială, iar calitatea de lobbist legitimat, ca atare, nu poate conferi automat autoritate profesională, recunoaștere sau acces privilegiat la reprezentanții autorităților. Ei sunt unii dintre cei care practică advocacy și care spun că nu este nevoie de o lege a lobby-ului în România. „Crearea unui mecanism prin care să se accepte influențarea procesului de decizie nu este coerentă cu principiile care stau la baza sistemelor constituționale europene“, se arată într-o comunicare prezentată de Gilda Lazăr, director Afaceri Corporative din cadrul JTI România. Diferența cheie între lobby și advocacy este că advocacy presupune comunicarea directă cu legiuitorul și opinia publică, a unui punct de vedere individual/general/al unei organizații, fără a cere neaparat inițierea unei modificări legislative.
INTERES
Cerința de lobby
De lobby poate avea nevoie oricine, de la o companie sau un grup de companii, până la ONG-uri, sindicate, patronate sau oprice alt tip de organizație. „Inclusiv guvernele pot apela la lobby atunci când doresc să influențeze anumite organisme europene sau mondiale“, spune Cezar Caluschi, fondator al Agenției OSC din România. Este și cazul campaniei lui Traian Băsescu, în momentul în care România avea probleme cu ratificarea tratatului de integrare în UE, în ultimele patru luni ale anului 2006. Atunci, toată agenda politică externă s-a concentrat pe cele patru țări care încă nu ratificaseră tratatul: Germania, Franța, Italia și Marea Britanie. „Ce făcea atunci președintele României? Nu numai că se ducea la președinții omologi sau prim-miniștri, dar se ducea în Parlamentul acelor țări, se întâlnea cu comisiile de politică externă. Făcea lobby“, spune deputata PNL Adriana Săftoiu. Si Corina Vintan mentioaneza ca lobby-ul Romaniei pentru aderarea la UE a fost extrem de consistent la nivel politic dar extrem de slab la nivelul mediei internationale. Tentativa esuata a Romaniei de a face o campanie de imagine in Europa a determinat guvernele europene ulterior sa impuna restrictii severe in ceea ce priveste accesul fortei de munca romane pe piata muncii europene.
CURAJ
„Nu mă feresc să folosesc sintagma ... a face anticameră... “
Lobby-ul sau afacerile publice (public affairs), cum se numește activitatea aceasta în România și în lume, este o componentă a activității de PR, spune Corina Vințan, fondator al firmei LinksAssociates. Managerul companiei românești de public affairs spune despre lobbist că se luptă pentru a câștiga teren în fața decidenților politici și a mass-mediei pentru problemele clienților firmei pe care o reprezintă (companii, cauze, oameni etc.). În cazul său, Corina Vințan dorește să îi situeze pe clienții săi în zona creatorilor de climat si nu în cea a victimelor de climat (lupta unor companii pentru a schimba unele acte normative nefavorabile). Este un demers corect si democratic, este de fapt un dialog in care o parte in final isi impune pozitia. In pluralismul de opinii in care traim este perfect corect sa lupti pentru a cistiga.
Lobby-ul, mai scump decât PR-ul comercial
Serviciile in domeniul lobby-ului sunt mult mai scumpe decat în domeniul PR-ului comercial, pentru că resursa umană cu care se lucrează are o experiență multiplă în relații guvernamentale, relații cu mass-media, are background politic, are conexiuni valoroase. In zona de mass-media lobbistul trebuie să dea dovadă chiar de persuasiune în încercarea de a controla agenda de știri. „Această activitate nu ține de latura ocultismului“, a precizat Corina Vințan. Este vorba de munca de informare a presei si obținere a unei întorsături a unei situații în favoarea unui interes anume (spin doctors).
Afacerist și politician la aceeași masă
Cezar Caluschi, managerul agenției OSC, deține o companie cu obiect de activitate asemănător cu cel al Corinei Vințan. Este vorba de o firmă de facilitare a comunicării oamenilor de afaceri cu mediul politic – networking politic. „OSC este specializată pe partea de comunicare directă, care presupune orice activități și acțiuni prin care putem facilita cea mai bună comunicare între clienți și oamenii politici sau administratia publică“, a precizat Cezar Caluschi. Cele mai utilizate modalități de lucru sunt întâlnirile directe sau organizarea unor evenimente – seminarii, conferinte, mese rotunde – unde clienții și oamenii politici sau din administrație au posibilitatea să se întâlnească și să relaționeze.
Text 3
O lecție de lobby american
Claudiu Săftoiu, director al firmei Capital Promotion, vorbește de munca lobbistului american ca fiind una extraordinar de laborioasă și care implică cooperarea cu foarte multe entități economico-social-politice. Și dă și un exemplu - cel al unui lobbist care promovează brandul național de bere Budweiser.
Cumpărați produse americane
Cum își face treaba un lobbist american din industria berii? În primă instanță se adresează opiniei publice prin intermediul unor dezbateri în mass-media: „Cumpărați produse americane, cumpărați berea X. Ea este fabricată din hameiul pe care îl plantăm la noi acasă, în SUA“. De ce iese lobbistul la rampă cu acest mesaj? S-ar putea întreba consumatorul. De ce este hameiul nostru atât de bun? Atunci lobbistul face următorul pas. Se îndreaptă către academiile de profil. Vorbește cu specialiștii în producţia de hamei și, având și un buget, propune centrului de cercetare respectiv să editeze o carte cu privire la calitățile nemaipomenite ale hameiului american față de alte soiuri din import și care se găsește exclusiv în berea respectivă. În momentul în care un astfel de proiect ajunge la sfârșit, există un adevărat desfășurător, un plan de promovare a brandului de bere pentru care a lucrat. Planul a curpins acele centre de cercetare, articole din ziare și reviste, precum și ratingul unor emisiuni TV calate pe securitatea alimentară. Au fost, de asemenea, angajate sindicatele care lucrează în industria profil și care protejează producția națională. Toate aceste lucruri stârnse de lobbist și date unui politician devin, în mâna celui din urmă, o armă extraodrinară pentru a cere, de pildă, o taxare preferențială a berii în SUA. Lobbistul poate obține în final, pentru industria berii, un amendament sau chiar un proiect de lege pentru promovarea politică a berii. Prin intermediul activităților de lobby, sume mari de bani intră în societate și creează o bază de interes a unui întreg public consumator. „De aici până la decizia politică este doar un pas“, a conchis Claudiu Săftoiu.
AXIOMĂ
Doar în America funcționează lobby-ul
Teama lobbistului român de a fi acuzat de trafic de influență este subliniată și de Bogdan Teodorescu. „În România, nu există nicio firmă care să-și poată asuma, prin contract, faptul că poate face lobby“, este de părere analistul politic. El spune că lobby-ul există doar în spațiul american, acolo unde firmele de profil stabilesc o legătură între alegător și candidat și realizează un anumit schimb de facilități. „Spre exemplu, lobbiștii solicită ajutor unui congressman pentru a susține în Cameră un anumit proiect. În schimb, el va obține suport politic pentru propriile proiecte. Este un tip de construcție care, în România, este neaplicabil“, a declarat sociologul.
joi, 10 decembrie 2009
Să vezi ce-o să fie cu sexul oral...
CNA. Antenele mogulului de la Grivco şi-au luat sute şi mii de milioane de lei vechi amenzi de la CNA, în ultimul timp. Sunt curios ce amenzi va primi mogulul după mediatizarea intensă a sexului oral transmis guristic de dl. Patapievici prin intermediul emisiunilor A3. Aşteptăm miliarde şi, eventual, grefe de piele. Huoooooo CNA!
P.S. Ruşine fostului meu şef (printre primii din presă) care îmi dădea mie lecţii de deontologie iar el, acum, a devenit trombon-major. Ruşine şi celui care se dă de partea celor cu carnet de sindicalist, când, de fapt, îngroaşă rândurile trompetelor.
P.S. Ruşine fostului meu şef (printre primii din presă) care îmi dădea mie lecţii de deontologie iar el, acum, a devenit trombon-major. Ruşine şi celui care se dă de partea celor cu carnet de sindicalist, când, de fapt, îngroaşă rândurile trompetelor.
miercuri, 9 decembrie 2009
Comunicat - Reacţia MediaSind faţă de înfiinţarea Patronatului Presei Române
Federatia Romana a Jurnalistilor MediaSind, organizatie reprezentativa, conform legii, la nivel de ramura mass-media, a luat act de infiintarea unui nou Patronat al Presei in cadrul Clubului Roman de Presa. De asemenea, FRJ MediaSind a luat act si de intentiile noii organizatii de a renegocia drepturile castigate de MediaSind in Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel de Ramura Mass-Media, singurul document care reglementeaza drepturile si obligatiile angajatorilor si angajatilor din aceasta ramura.
FRJ MediaSind respinge acuzatiile belicoase si jignitoare ale primvicepresedintelui PPR, Razvan Corneteanu, la adresa Contractului Colectiv de Munca Unic la Nivel de Ramura Mass-Media. In conditiile in care dl. Corneteanu afirma ca acest contract trebuie renegociat pentru ca “este unul extrem slab” si ca el “a fost negociat de Ministerul Muncii cu unitati sindicale”, ca “este plin de greseli, de inadvertente si lasa loc la interpretari,” ca este un contract idiot(?!) etc, pentru corecta informare a publicului FRJ MediaSind face urmatoarele precizari:
Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel de Ramura Mass-Media nu a fost negociat cu Ministerul Muncii ci cu reprezentantii organizatiilor reprezentative conform legii, sindicate si patronate: FRJ MediaSind (organizatie care cuprinde 9000 de membri), Uniunea Nationala a Patronatului Roman (in a carei delegatie au fost inclusi reprezentantii Clubului Roman de Presa) si de Patronatul Presei din Romania – ROMEDIA (organizatie care cuprinde peste 60 de societati din presa) si produce efecte juridice pentru toti angajatii si angajatorii din aceasta ramura, indiferent de forma de capital al societatilor.
Este regretabil faptul ca dl. Corneteanu, in calitate de director general al unui trust de presa, nu s-a documentat pentru a afla ca drepturile obtinute pentru toti angajatii din presa sunt drepturi prevazute in Codul Muncii, in Contractul Colectiv de Munca la Nivel National precum si in legislatia internationala din domeniu, cum ar fi Codul Deontologic anexat la CCM, care cuprinde clauza de constiinta si alte drepturi vitale pentru activitatea si protectia jurnalistilor.
Tot pentru corecta informare precizam ca Patronatul Presei Romane, in actuala componenta, conform Legii nr. 130/1996, republicata, nu intruneste conditiile de reprezentativitate pentru a putea participa la negocierea contractului colectiv de munca. In cel mai bun caz, aceasta organizatie poate sa negocieze doar contracte colective de munca la nivelul grupurilor de unitati pe care le are in componenta, dar numai cu respectarea conditiilor minimale impuse de CCM la nivel de ramura mass-media.
In ceea ce priveste graba Patronatului nou infiintat de a negocia un nou contract colectiv de munca, informam conducerea acestei noi organizatii ca, in conformitate cu legea, actualul CCM are valabilitate pana in data de 24 martie 2011 si ca poate fi negociat sau prelungit doar cu acordul partilor semnatare.
FRJ MediaSind poate sa inteleaga reactiile disperate ale primvicepresedintelui Razvan Corneteanu prin prisma supararii sale. Adevarul este ca domnia sa a fost extrem de deranjat de numeroasele controale demarate de FRJ MediaSind si de Inspectia Muncii la SC Adevarul SA, din cauza nerespectarii drepturilor tuturor angajatilor, controale finalizate cu amenzi si cu numeroase procese care se afla deja pe rolul instantelor de judecata.
FRJ MediaSind face un nou apel catre toti jurnalistii sa solicite angajatorilor toate drepturile prevazute in Contractul Colectiv de Munca si sa sesizeze sindicatelor afiliate la MediaSind si Inspectiei Muncii orice nereguli pe care le constata in propriile contracte individuale de munca.
Drepturile prevazute in Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel de Ramura Mass-Media precum si in Actele Aditionale pot fi citite pe site-ul www.mediasind.ro.
Presedinte FRJ MediaSind,
Cristi Godinac
FRJ MediaSind respinge acuzatiile belicoase si jignitoare ale primvicepresedintelui PPR, Razvan Corneteanu, la adresa Contractului Colectiv de Munca Unic la Nivel de Ramura Mass-Media. In conditiile in care dl. Corneteanu afirma ca acest contract trebuie renegociat pentru ca “este unul extrem slab” si ca el “a fost negociat de Ministerul Muncii cu unitati sindicale”, ca “este plin de greseli, de inadvertente si lasa loc la interpretari,” ca este un contract idiot(?!) etc, pentru corecta informare a publicului FRJ MediaSind face urmatoarele precizari:
Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel de Ramura Mass-Media nu a fost negociat cu Ministerul Muncii ci cu reprezentantii organizatiilor reprezentative conform legii, sindicate si patronate: FRJ MediaSind (organizatie care cuprinde 9000 de membri), Uniunea Nationala a Patronatului Roman (in a carei delegatie au fost inclusi reprezentantii Clubului Roman de Presa) si de Patronatul Presei din Romania – ROMEDIA (organizatie care cuprinde peste 60 de societati din presa) si produce efecte juridice pentru toti angajatii si angajatorii din aceasta ramura, indiferent de forma de capital al societatilor.
Este regretabil faptul ca dl. Corneteanu, in calitate de director general al unui trust de presa, nu s-a documentat pentru a afla ca drepturile obtinute pentru toti angajatii din presa sunt drepturi prevazute in Codul Muncii, in Contractul Colectiv de Munca la Nivel National precum si in legislatia internationala din domeniu, cum ar fi Codul Deontologic anexat la CCM, care cuprinde clauza de constiinta si alte drepturi vitale pentru activitatea si protectia jurnalistilor.
Tot pentru corecta informare precizam ca Patronatul Presei Romane, in actuala componenta, conform Legii nr. 130/1996, republicata, nu intruneste conditiile de reprezentativitate pentru a putea participa la negocierea contractului colectiv de munca. In cel mai bun caz, aceasta organizatie poate sa negocieze doar contracte colective de munca la nivelul grupurilor de unitati pe care le are in componenta, dar numai cu respectarea conditiilor minimale impuse de CCM la nivel de ramura mass-media.
In ceea ce priveste graba Patronatului nou infiintat de a negocia un nou contract colectiv de munca, informam conducerea acestei noi organizatii ca, in conformitate cu legea, actualul CCM are valabilitate pana in data de 24 martie 2011 si ca poate fi negociat sau prelungit doar cu acordul partilor semnatare.
FRJ MediaSind poate sa inteleaga reactiile disperate ale primvicepresedintelui Razvan Corneteanu prin prisma supararii sale. Adevarul este ca domnia sa a fost extrem de deranjat de numeroasele controale demarate de FRJ MediaSind si de Inspectia Muncii la SC Adevarul SA, din cauza nerespectarii drepturilor tuturor angajatilor, controale finalizate cu amenzi si cu numeroase procese care se afla deja pe rolul instantelor de judecata.
FRJ MediaSind face un nou apel catre toti jurnalistii sa solicite angajatorilor toate drepturile prevazute in Contractul Colectiv de Munca si sa sesizeze sindicatelor afiliate la MediaSind si Inspectiei Muncii orice nereguli pe care le constata in propriile contracte individuale de munca.
Drepturile prevazute in Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel de Ramura Mass-Media precum si in Actele Aditionale pot fi citite pe site-ul www.mediasind.ro.
Presedinte FRJ MediaSind,
Cristi Godinac
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
