Libertate pentru toţi

VĂ MULŢUMESC. Contestatarii au reuşit până la urmă să-şi impună punctul de vedere. Într-un fel, mă bucur. De acum, persoanele respective nu mai sunt obligate să bârfească pe la colţuri: "Doamne, când mai scăpăm de ei? Să se spele cu ei pe cap!" Acum, îmi voi exprima însă şi o temere: - oare când le va veni şi lor rândul?
Ionel Văduva
În ciuda aparenţelor, azi am învins cu toţii
Pentru prima dată, în şase luni, am zâmbit. Chiar dacă situaţia nu este una roz, astăzi mi-am putut lua păpuşa în braţe, fără să-mi fie ruşine de a o privi în ochi. Am sărutat-o pe fruntea ei mică, de bebeluş, mi-am cerut iertare că o perioadă ne va fi greu, însă am avut puterea s-o privesc în ochi. Au trecut minute, ore bune, şi am observat o rază de speranţă - de azi, nu mai am nicio obligaţie faţă de nimeni. Nu mai sunt nevoit să las capul jos. Fiecare am avut azi de câştigat. Pe de-o parte contestatarii - ei au rămas fără obiectul urii lor, fetiţa mea - şi-a recâştigat tatăl, iar tatăl (eu) - şi-a dat seama, în sfârşit, că nu părerea răuvoitorilor contează şi că nu mai este obiectul urii.
N-am înjurat pe nimeni pe blog, aşa cum am promis
Dacă în cele şase luni de zile am reuşit să enervez pe cineva - din tot sufletul îmi cer scuze. Cred în Dumnezeu, merg la biserică şi păstrez datinile. Vă rog frumos să mă iertatţi şi, poate cel mai important, să mă uitaţi. Vă mulţumesc pentru tot şi vă urez succes în activitate. Am avut multe lucruri bune de învăţat de la voi, lucruri care îmi vor fi, cu siguranţă, utile în cariera mea de gazetar. Chiar dacă vi se va părea greu de crezut, îmi cer scuze pentru tot ceea ce v-a deranjat. Spor la treabă! Am învins!