Remember negru: Trei ani de când era să văd „luminiţa“ de la capătul tunelului.

M-am gândit că după aproape trei ani de suferinţă de pe urma unui inconştient care era cât pe ce să devină şi criminal la volan (patru suflete, dintre care o fetiţă pe atunci încă nenăscută) , după zeci de milioane de lei vechi „investite“ în medicamente şi materiale sanitare pentru o recuperare nici măcar parţială, după o decizie a Parchetului Ilfov (pe atunci condus de unul care are destule „bube-n cap“ ) cel puţin îndoielnică, îmi permit să am partea mea de consolare. Public astăzi faţa unuia dintre cei care consideră că o întoarcere pe DN1, pe linia continuă, fără măcar să se asigure, fără regrete ulterioare, este o nimica toată. După trei ani de suferinţă, îmi pare rău că nu am dat frâu liber instinctului, aşa cum o fac, din păcate, abia acum.