Acum 5 ani
luni, 22 februarie 2010
EFJ încearcă să se opună fomiştilor
După ce au decimat redacţii întregi şi au pus oameni pe drumuri prin interpuşi, patronii-fomiştii din presă îşi iau un pumn în figură:
joi, 18 februarie 2010
Patronatele presei dixit: alt CCM!
Două, şi anume patronate ale presei fac valuri. Digul MediaSind rezistă. Detalii în comunicatul de mai jos:
miercuri, 17 februarie 2010
luni, 15 februarie 2010
Dezminţire marca Marius Hagger
Nu ştiu cine a lansat zvonurile intens blamate de Marius Hagger. Probabil "anal"-iştii&"blogger"-iştii apropiaţi casei. Pentru o bună informare a celor 19% dintre românii care mai dau bani pe ziare, vă propunem să citiţi comunicatul de mai jos:
duminică, 14 februarie 2010
Asociaţia Little People România sărbătoreşte luni, 15 februarie 2010, Ziua Internaţională a Cancerului la Copil
Asociaţia The Little People solicită ajutorul mass-mediei de a se implica într-un eveniment special, răspândind mesajul speranţei şi al solidarităţii cu persoanele care luptă împotriva cancerului în România, prin purtarea în data de 15 februarie a unei brăţări galbene.
Mai multe în comunicatul de jos:
P.S. Şi mai jos aveţi ratingurile pe luna ianuarie...
Mai multe în comunicatul de jos:
P.S. Şi mai jos aveţi ratingurile pe luna ianuarie...
Realitatea... este alta
În sfârşit avem ratinguri. Şi asta mulţumită Gfk şi Armadata. După cum veţi putea observa, Antena 3 nu este tocmai în capul listei. Televiziunea mogulului SOV este mai sus decât a celui de la Grivco... :)Aştept comentarii...
vineri, 12 februarie 2010
Cadou pentru cei 19% dintre românii care citesc ziare
Un studiu Gfk relevă faptul că 19% dintre români încă mai dau bani pe ziare. Pentru aceştia (şi nu numai) am ataşat interviul cu Marius Hagger, unul dintre boşii care au condus EVZ în ultimii ani (material provenit din surse demne de încredere).
Un studiu Gfk care a dat multe ştiri de print ieri
GfK România a analizat în cel mai recent studiu Omnibus obiceiurile românilor în timpul călătoriilor lor zilnice spre sau dinspre un loc anume - fie că acesta este serviciu, şcoală, facultate sau cea mai apropiată piaţă. Concluziile cercetării arată cum reuşesc cei chestionaţi să îşi folosească timpul petrecut pe drum în deplasări repetitive, care riscă să devină plictisitoare, într-un mod plăcut şi util. Astfel aflăm că, în călătoriile mai lungi de 10 minute, de cele mai multe ori românii sunt vorbăreţi, atenţi la panourile publicitare pe lângă care trec şi, în măsură mai mică, sunt interesaţi de lectură şi muzică.
miercuri, 10 februarie 2010
Ce aveţi cu sindicaliştii?
Într-o societate care se vrea democratică, lupta furibună a patronatului cu sindicatele din media pare ruptă din vremurile lui John Gotti. Tare mi-e teamă că se va ajunge la acţiuni similare celor din vremea vestitului Gotti...
marți, 9 februarie 2010
CAMPANIA “SALVAŢI PRESA!” - comunicat MEDIASIND
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind împreună cu Patronatul Presei din România ROMEDIA au demarat Campania “Salvaţi presa!”, acţiune de conştientizare a guvernanţilor pentru respectarea Constituţiei României care garantează libertatea cetăţeanului de a fi corect informat. Prima etapă a acestei campanii a avut loc, la sfârşitul săptămânii trecute, în Râmnicu Vâlcea unde, delegaţiile FRJ MediaSind (condusă de Cristi Godinac, preşedinte Gabriel Grosu, secretar general) şi a PPR ROMEDIA (condusă de Teodor Vasiliu, preşedinte şi de Romeo Popescu, vicepreşedinte) s-au întâlnit cu reprezentanţi ai trusturilor de presă locale pentru a dezbate împreună problemele cu care se confruntă jurnaliştii, în această perioada de criză economică. Din partea instituţiilor de media vâlcene au participat Magda Popescu, secretar general de redacţie, Alexandra Dumitru, Olivia Pîrvu – Vocea Vâlcii, Dana Dedescu, Adi Stroescu – Info Plus, Nicoleta Chera – Jurnal Vâlcean, Amalia Constantinescu – VTV, Alexandru Diamant – redactor şef Vocea Romilor Public TV, Mariana Sima – TV Vâlcea 1, Eduard Dulăcioiu – Arena Vâlceană, Gabriela Bercea – redactor şef Viaţa Vâlcii, Sebastian Cîrciu – Curierul de Vâlcea, Liviu Popescu – Agenţia Naţională de Presă Agerpres.
Supravieţuirea meseriei de jurnalist
Teodor Vasiliu, preşedintele Patronatului Presei din România ROMEDIA, a declarat că există în derulare proiecte importante care vizează sprijinirea presei româneşti. “O presă liberă din punct de vedere financiar este şi liberă din punct de vedere editorial. O presă care este sprijinită din punct de vedere financiar este şi mai liberă din punct de vedere editorial. O presă care este sprijinită din punct de vedere financiar este mai vulnerabilă, atacabilă, constrânsă… Paşii cei mai importanţi sunt făcuţi. Nu ne rămâne decât să luăm pas cu pas toată România să ni se alăture şi asociaţiile sindicale şi asociaţiile profesionale, în sensul de a putea merge la Guvern şi la Uniunea Europeană cât de repede, în două-trei luni, pentru a obţine anumite facilităţi…Pentru presă există un mare pericol. Trebuie să obţinem de la Guvernul Român prin Uniunea Europeană facilităţi care ne-ar ajuta să supravieţuim şi, de ce nu, să ducă şi gazetarii noştri o viaţă decentă… Există o luptă a puterii politice. Ea s-a născut odată cu presa, pentru a ne trece în plan secund pe noi cei care zicem că suntem a patra putere… Rostul nostru este să vă mobilizăm pentru supravieţuirea meseriei de jurnalist”.
“Liberatea de exprimare în pericol”
Cristi Godinac, preşedintele Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind a declarat că libertatea de exprimare se află în pericol. “Pentru susţinerea democraţiei este nevoie de o decizie politică. Sprijinul necesar constă în simplificarea procedurii fiscalităţii, în acordarea de facilităţi pentru exercitarea profesiei de jurnalist, în ajutorul de care au nevoie distribuitorii de presă. În lipsa acestor măsuri, din nefericire, cea care va fi eliminată va fi presa independentă, iar accesul publicului la informaţie obiectivă va dispărea. România se află pe ultimele locuri din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria şi Slovenia unde nu se aplică facilităţi pentru mass-media. În fiecare zi primim din ce în ce mai multe semnale, că numeroşi patroni nu respectă contractul colectiv de muncă la nivel de ramură mass-media, contract pe care l-am semnat împreună cu partenerii noştri sociali şi care are putere de lege în breaslă. Multe publicaţii s-au închis, 4000 de jurnalişti au rămas pe drumuri, iar viitorul presei este sumbru. Soluţia este ca reprezentanţii Guvernului să aprobe aceste măsuri care se aplică pentru mass-media în majoritatea statelor europene. Am demarat deja discuţiile cu reprezentanţii Guvernului şi am prezentat un set de revendicări… dacă nu vor fi soluţionate, atunci este posibil să declanşăm şi acţiuni greviste în breaslă. Federaţia Europeană a Jurnaliştilor va sprijini revendicările noastre în faţa Comisiei Europene şi a Parlamentului European. În acest moment este vital să fim uniţi!”
Revendicările MediaSind şi ROMEDIA dezbătute şi în Parlamentul European
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind şi Patronatul Presei din România ROMEDIA, solicită Guvernului să demareze în cel mai scurt timp negocierile cu partenerii sociali pentru aplicarea în regim de urgenţă a revendicărilor pentru susţinerea industriei de media, soluţii dezbătute în cadrul audierii publice ce a avut loc la începutul acestei luni, în Parlamentul European de către Intergrupul pentru Media al PE şi Federaţia Europeană a Jurnaliştilor.
1. Subvenţii directe/indirecte pentru toate activităţile din mass-media, aşa cum se acordă în majoritatea statelor din Uniunea Europeană;
2. Diminuarea TVA-ului la nivelul celui practicat în Uniunea Europeană pentru activităţile din mass-media, între 0 şi 5%;
3. Plata TVA-ului la încasarea facturii;
4. Aplicarea de facilităţi financiare pentru distribuţia de presă; reducerea taxelor şi a chiriilor pentru distribuitorii de presă cu 75% (această facilitate a fost acordată de Guvernul României în perioada 1992 -1996); norma legislativă să precizeze explicit deductibilitatea cheltuielilor cu retururile din presa scrisă;
5. Instituirea unui tarif maximal privind distribuţia publicaţiilor pentru serviciile prestate de Poşta Română şi de SNCFR;
6. Reacordarea de facilităţi financiare pentru transportul şi cazarea angajaţilor din mass-media aflaţi în delegaţie;
7. Introducerea în Legea nr. 8/2006 a unor norme specifice creaţiei jurnalistice. Modificarea legislaţiei pentru a acorda posibilitatea juridică Inspecţiei Muncii şi a Comisiei Paritare la nivel de ramură mass-media să verifice şi să aplice sancţiuni instituţiilor de presă care folosesc în mod abuziv Contractele de drepturi de autor;
8. Asigurarea unui mecanism eficient de colectare a taxei pentru serviciile publice radio-tv şi compensarea scutirilor la plata taxei radio-tv. Modificarea prevederilor privind contribuţiile la constituirea fondului cinematografic către CNC conform OUG nr.39/2005; modificarea art.141 alin. 1 lit. o din Codul Fiscal privind TVA-ul fară drept de deducere aferent activităţii de televiziune pentru SRTV;
9. Modificarea Legii de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES astfel încât angajaţii acestei instituţii să poată beneficia de toate drepturile prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass-Media;
10. Asigurarea accesului gratuit pentru jurnalişti la bazele de date ale Registrului Comerţului şi a Monitorului Oficial;
11. Înfiinţarea Tribunalelor Muncii şi micşorarea duratei între termenele de judecată acordate în procesele privind litigiile de muncă;
12. Modificarea Legii nr.204/2006 privind fondurile de pensii facultative astfel încât să se permită jurnaliştilor să-şi creeze propriul fond de pensii. De asemenea, micşorarea/eliminarea taxei CAS pentru persoanele care au Contracte de drepturi de autor dar care au aderat deja la un fond de pensii facultative;
13. Reluarea de urgenţă a activităţii RODIPET, cea mai mare societate de distribuţie de presă din România, plata salariilor restante de 10 luni pentru cei 1.800 de angajaţi şi sancţionarea celor care se fac vinovaţi de fraudarea societăţii cu peste 40 milioane euro.
Supravieţuirea meseriei de jurnalist
Teodor Vasiliu, preşedintele Patronatului Presei din România ROMEDIA, a declarat că există în derulare proiecte importante care vizează sprijinirea presei româneşti. “O presă liberă din punct de vedere financiar este şi liberă din punct de vedere editorial. O presă care este sprijinită din punct de vedere financiar este şi mai liberă din punct de vedere editorial. O presă care este sprijinită din punct de vedere financiar este mai vulnerabilă, atacabilă, constrânsă… Paşii cei mai importanţi sunt făcuţi. Nu ne rămâne decât să luăm pas cu pas toată România să ni se alăture şi asociaţiile sindicale şi asociaţiile profesionale, în sensul de a putea merge la Guvern şi la Uniunea Europeană cât de repede, în două-trei luni, pentru a obţine anumite facilităţi…Pentru presă există un mare pericol. Trebuie să obţinem de la Guvernul Român prin Uniunea Europeană facilităţi care ne-ar ajuta să supravieţuim şi, de ce nu, să ducă şi gazetarii noştri o viaţă decentă… Există o luptă a puterii politice. Ea s-a născut odată cu presa, pentru a ne trece în plan secund pe noi cei care zicem că suntem a patra putere… Rostul nostru este să vă mobilizăm pentru supravieţuirea meseriei de jurnalist”.
“Liberatea de exprimare în pericol”
Cristi Godinac, preşedintele Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind a declarat că libertatea de exprimare se află în pericol. “Pentru susţinerea democraţiei este nevoie de o decizie politică. Sprijinul necesar constă în simplificarea procedurii fiscalităţii, în acordarea de facilităţi pentru exercitarea profesiei de jurnalist, în ajutorul de care au nevoie distribuitorii de presă. În lipsa acestor măsuri, din nefericire, cea care va fi eliminată va fi presa independentă, iar accesul publicului la informaţie obiectivă va dispărea. România se află pe ultimele locuri din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria şi Slovenia unde nu se aplică facilităţi pentru mass-media. În fiecare zi primim din ce în ce mai multe semnale, că numeroşi patroni nu respectă contractul colectiv de muncă la nivel de ramură mass-media, contract pe care l-am semnat împreună cu partenerii noştri sociali şi care are putere de lege în breaslă. Multe publicaţii s-au închis, 4000 de jurnalişti au rămas pe drumuri, iar viitorul presei este sumbru. Soluţia este ca reprezentanţii Guvernului să aprobe aceste măsuri care se aplică pentru mass-media în majoritatea statelor europene. Am demarat deja discuţiile cu reprezentanţii Guvernului şi am prezentat un set de revendicări… dacă nu vor fi soluţionate, atunci este posibil să declanşăm şi acţiuni greviste în breaslă. Federaţia Europeană a Jurnaliştilor va sprijini revendicările noastre în faţa Comisiei Europene şi a Parlamentului European. În acest moment este vital să fim uniţi!”
Revendicările MediaSind şi ROMEDIA dezbătute şi în Parlamentul European
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind şi Patronatul Presei din România ROMEDIA, solicită Guvernului să demareze în cel mai scurt timp negocierile cu partenerii sociali pentru aplicarea în regim de urgenţă a revendicărilor pentru susţinerea industriei de media, soluţii dezbătute în cadrul audierii publice ce a avut loc la începutul acestei luni, în Parlamentul European de către Intergrupul pentru Media al PE şi Federaţia Europeană a Jurnaliştilor.
1. Subvenţii directe/indirecte pentru toate activităţile din mass-media, aşa cum se acordă în majoritatea statelor din Uniunea Europeană;
2. Diminuarea TVA-ului la nivelul celui practicat în Uniunea Europeană pentru activităţile din mass-media, între 0 şi 5%;
3. Plata TVA-ului la încasarea facturii;
4. Aplicarea de facilităţi financiare pentru distribuţia de presă; reducerea taxelor şi a chiriilor pentru distribuitorii de presă cu 75% (această facilitate a fost acordată de Guvernul României în perioada 1992 -1996); norma legislativă să precizeze explicit deductibilitatea cheltuielilor cu retururile din presa scrisă;
5. Instituirea unui tarif maximal privind distribuţia publicaţiilor pentru serviciile prestate de Poşta Română şi de SNCFR;
6. Reacordarea de facilităţi financiare pentru transportul şi cazarea angajaţilor din mass-media aflaţi în delegaţie;
7. Introducerea în Legea nr. 8/2006 a unor norme specifice creaţiei jurnalistice. Modificarea legislaţiei pentru a acorda posibilitatea juridică Inspecţiei Muncii şi a Comisiei Paritare la nivel de ramură mass-media să verifice şi să aplice sancţiuni instituţiilor de presă care folosesc în mod abuziv Contractele de drepturi de autor;
8. Asigurarea unui mecanism eficient de colectare a taxei pentru serviciile publice radio-tv şi compensarea scutirilor la plata taxei radio-tv. Modificarea prevederilor privind contribuţiile la constituirea fondului cinematografic către CNC conform OUG nr.39/2005; modificarea art.141 alin. 1 lit. o din Codul Fiscal privind TVA-ul fară drept de deducere aferent activităţii de televiziune pentru SRTV;
9. Modificarea Legii de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES astfel încât angajaţii acestei instituţii să poată beneficia de toate drepturile prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass-Media;
10. Asigurarea accesului gratuit pentru jurnalişti la bazele de date ale Registrului Comerţului şi a Monitorului Oficial;
11. Înfiinţarea Tribunalelor Muncii şi micşorarea duratei între termenele de judecată acordate în procesele privind litigiile de muncă;
12. Modificarea Legii nr.204/2006 privind fondurile de pensii facultative astfel încât să se permită jurnaliştilor să-şi creeze propriul fond de pensii. De asemenea, micşorarea/eliminarea taxei CAS pentru persoanele care au Contracte de drepturi de autor dar care au aderat deja la un fond de pensii facultative;
13. Reluarea de urgenţă a activităţii RODIPET, cea mai mare societate de distribuţie de presă din România, plata salariilor restante de 10 luni pentru cei 1.800 de angajaţi şi sancţionarea celor care se fac vinovaţi de fraudarea societăţii cu peste 40 milioane euro.
luni, 8 februarie 2010
Vine o zi, vine o zi...
Refrenul hit-ului Holograf pare să nu-mi mai dea pace în ultimul timp. Nu ştiu cum se face, însă băieţii ăştia minunaţi au creat o melodie aproape pentru fiecare stare pe care o trăieşte un om. Melodia asta nu-mi dă pace poate şi pentru că, în viaţa mea, se petrec lucruri nu tocmai roz. Încerc să supravieţuiesc năvalei de sentimente lăuntrice şi, în momentele de sinceritate cu sine însumi, am noroc cu astfel de versuri. Cuvinte magice de genul ăstora de mai jos mă fac să nu iau decizii pripite şi să conştientizez ce minune am lângă mine. O dulceaţă de fetiţă... şi o minune de femeie.
Enjoy...
Holograf - Vine o zi
I:
Ştiu, un copil se naşte acum.
Da, ştiu, un bătrân îşi ia rămas bun.
Eu, i-am spus vremii sa stea în loc.
Amintirea mea vreau sa fie-a ta.
Refren:
Vine o zi, vine o zi cand se va sfârşi.
Nimeni nu va şti, nimeni nu va sti oare cand va fi.
Vine o zi, vine o zi iar de voi pleca,
Nimeni nu va şti, nimeni nu va şti cât voi regreta,
Cât voi regreta, cât voi regreta...
II:
Nu, nu am ce sa îţi las în loc
Doar cântul meu şi un pic de noroc
Ştiu, nu e mult dar e suflet curat
Şi adevărat, şi adevărat...
duminică, 7 februarie 2010
Despre solidaritatea de breaslă...
Nu pot rezista tentaţiei de a da o replică acidă unei persoane care a învăţat mecanic o poezie despre inexistenţa solidarităţii de breaslă. În încercarea mea de a întinde o mână unor oameni care au demarat o acţiune de lăudat, şi anume aceea de susţinere a unui freelancer faţă de obtuzitatea instituţiilor de stat, mi-am luat-o. Discret, ce-i drept. Persoana în cauză, chiar pe blogul său, a transformat solidaritatea de breaslă în preş la uşă. N-am să arăt cu degetul, ci am să spun doar atât - "succesuri" în continuare.
miercuri, 3 februarie 2010
ActiveWatch AMP face primul pas
Observ că ActiveWatch AMP face un demers de solidaritate de breaslă. Felicitări. Comunicatul de jos este unul care mă face să mă simt, din nou, că fac parte din această minunată tagmă - cea a gazetarilor. Felicitări, din nou.
Catre: Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
In atentia: Doamnei Presedinte, Roberta Anastase
Subiect: Acreditarea la Camera Deputatilor pentru jurnalistii liber profesionisti
Stimata doamna Presedinta,
Organizatiile semnatare va solicita sa comunicati motivele pentru care Camera Deputatilor refuza sa acorde acreditare jurnalistei Emilia Sercan. Aceasta a depus o cerere de acreditare la secretariatul CD inca din 20 august, dar nu a primit niciun raspuns, desi au trecut 5 luni de la aceasta cerere.
De asemenea, solicitam modificarea Regulamentului de acreditare a jurnalistilor pe langa Camera Deputatilor si punerea lui in acord cu prevederile Legii 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public. Conform Art. 18. (1) al acestei legi “Autoritatile publice au obligatia sa acorde fara discriminare acreditare ziaristilor si reprezentantilor mijloacelor de informare în masa.”
Consideram abuziva, discriminatorie si contrara principiilor si prevederilor Legii 544/2001 restrictionarea accesului jurnalistilor care lucreaza in regim freelance (independent) si acordarea acreditarii numai pentru jurnalistii care lucreaza ca angajati ai unor institutii media. O astfel de masura este total depasita de evolutia media, in care numerosi jurnalisti profeseaza ca freelanceri si folosesc diverse platforme de comunicare pentru a transmite informatiile sau opiniile lor. Acelasi principiu trebuie sa fie valabil si in cazul fotografilor si cameramanilor.
Blog-urile au devenit in ultimii ani platforme de comunicare consacrate in toata lumea, institutii internationale de prestigiu, precum Parlamentul European sau Casa Alba oferind acreditari jurnalistilor care se exprima prin intermediul blog-urilor.
Consideram ca CV-ul profesional al celor care solicita cereri de acreditare constituie un criteriu suficient pentru a le fi acordata acreditarea, alaturi de legitimatia de membru al unei organizatii profesionale a breslei. In cazul Emiliei Sercan nu credem ca poate exista vreun dubiu legat de calitatea de jurnalist a acesteia; mai mult, aceasta calitate este confirmata inclusiv de aparteneta sa la o organizatie profesionala de prestigiu, Asociatia Jurnalistilor din Romania.
ActiveWatch-Agentia de Monitorizare a Presei, membra a Retelei Reporteri fara Frontiere
Asociatia AltPHel
Asociatia Jurnalistilor din Romania
Asociatia Profesionistilor din Presa Cluj
Sindicatul Jurnalistilor Galati
StartMedia
CONVENTIA ORGANIZATIILOR DE MEDIA
Legea 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public
Art. 1. – Accesul liber si neîngradit al persoanei la orice informatii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul din principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, în conformitate cu Constitutia României si documentele internationale ratificate de Parlamentul României.
Art. 15. – (1) Accesul mijloacelor de informare în masa la informatiile de interes public este garantat.
(2) Activitatea de culegere si de difuzare a informatiilor de interes public, desfasurata de mijloacele de informare în masa, constituie o concretizare a dreptului cetatenilor de a avea acces la orice informatie de interes public.
Art. 18. – (1) Autoritatile publice au obligatia sa acorde fara discriminare acreditare ziaristilor si reprezentantilor mijloacelor de informare în masa.
(2) Acreditarea se acorda la cerere, în termen de 2 zile de la înregistrarea acesteia.
(3) Autoritatile publice pot refuza acordarea acreditarii sau pot retrage acreditarea unui ziarist numai pentru fapte care împiedica desfasurarea normala a activitatii autoritatii publice si care nu privesc opiniile exprimate în presa de respectivul ziarist, în conditiile si in limitele legii.
Art. 19. – (1) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa informeze in timp util mijloacele de informare în masa asupra conferintelor de presa sau oricaror alte actiuni publice organizate de acestea.
(2) Autoritatile si institutiile publice nu pot interzice în nici un fel accesul mijloacelor de informare în masa la actiunile publice organizate de acestea.
Catre: Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
In atentia: Doamnei Presedinte, Roberta Anastase
Subiect: Acreditarea la Camera Deputatilor pentru jurnalistii liber profesionisti
Stimata doamna Presedinta,
Organizatiile semnatare va solicita sa comunicati motivele pentru care Camera Deputatilor refuza sa acorde acreditare jurnalistei Emilia Sercan. Aceasta a depus o cerere de acreditare la secretariatul CD inca din 20 august, dar nu a primit niciun raspuns, desi au trecut 5 luni de la aceasta cerere.
De asemenea, solicitam modificarea Regulamentului de acreditare a jurnalistilor pe langa Camera Deputatilor si punerea lui in acord cu prevederile Legii 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public. Conform Art. 18. (1) al acestei legi “Autoritatile publice au obligatia sa acorde fara discriminare acreditare ziaristilor si reprezentantilor mijloacelor de informare în masa.”
Consideram abuziva, discriminatorie si contrara principiilor si prevederilor Legii 544/2001 restrictionarea accesului jurnalistilor care lucreaza in regim freelance (independent) si acordarea acreditarii numai pentru jurnalistii care lucreaza ca angajati ai unor institutii media. O astfel de masura este total depasita de evolutia media, in care numerosi jurnalisti profeseaza ca freelanceri si folosesc diverse platforme de comunicare pentru a transmite informatiile sau opiniile lor. Acelasi principiu trebuie sa fie valabil si in cazul fotografilor si cameramanilor.
Blog-urile au devenit in ultimii ani platforme de comunicare consacrate in toata lumea, institutii internationale de prestigiu, precum Parlamentul European sau Casa Alba oferind acreditari jurnalistilor care se exprima prin intermediul blog-urilor.
Consideram ca CV-ul profesional al celor care solicita cereri de acreditare constituie un criteriu suficient pentru a le fi acordata acreditarea, alaturi de legitimatia de membru al unei organizatii profesionale a breslei. In cazul Emiliei Sercan nu credem ca poate exista vreun dubiu legat de calitatea de jurnalist a acesteia; mai mult, aceasta calitate este confirmata inclusiv de aparteneta sa la o organizatie profesionala de prestigiu, Asociatia Jurnalistilor din Romania.
ActiveWatch-Agentia de Monitorizare a Presei, membra a Retelei Reporteri fara Frontiere
Asociatia AltPHel
Asociatia Jurnalistilor din Romania
Asociatia Profesionistilor din Presa Cluj
Sindicatul Jurnalistilor Galati
StartMedia
CONVENTIA ORGANIZATIILOR DE MEDIA
Legea 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public
Art. 1. – Accesul liber si neîngradit al persoanei la orice informatii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul din principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, în conformitate cu Constitutia României si documentele internationale ratificate de Parlamentul României.
Art. 15. – (1) Accesul mijloacelor de informare în masa la informatiile de interes public este garantat.
(2) Activitatea de culegere si de difuzare a informatiilor de interes public, desfasurata de mijloacele de informare în masa, constituie o concretizare a dreptului cetatenilor de a avea acces la orice informatie de interes public.
Art. 18. – (1) Autoritatile publice au obligatia sa acorde fara discriminare acreditare ziaristilor si reprezentantilor mijloacelor de informare în masa.
(2) Acreditarea se acorda la cerere, în termen de 2 zile de la înregistrarea acesteia.
(3) Autoritatile publice pot refuza acordarea acreditarii sau pot retrage acreditarea unui ziarist numai pentru fapte care împiedica desfasurarea normala a activitatii autoritatii publice si care nu privesc opiniile exprimate în presa de respectivul ziarist, în conditiile si in limitele legii.
Art. 19. – (1) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa informeze in timp util mijloacele de informare în masa asupra conferintelor de presa sau oricaror alte actiuni publice organizate de acestea.
(2) Autoritatile si institutiile publice nu pot interzice în nici un fel accesul mijloacelor de informare în masa la actiunile publice organizate de acestea.
Comunicat MediaSind: Revendicările mass-media dezbătute în Parlamentul European
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind şi Patronatul Presei din România ROMEDIA solicită Guvernului să demareze în cel mai scurt timp negocierile cu partenerii sociali pentru aplicarea în regim de urgenţă a revendicărilor pentru susţinerea industriei de media, soluţii dezbătute în cadrul audierii publice ce a avut loc ieri în Parlamentul European de către Intergrupul pentru Media al PE şi Federaţia Europeană a Jurnaliştilor.
Concluzia la care s-a ajuns în urma discuţiilor a fost că, din cauza refuzului guvernanelor de a aplica urgent măsuri pentru sprijinirea de urgenţă a industriei de media, libertatea de exprimare este în mare pericol iar drepturile democratice sunt pe cale să se piardă. Pentru susţinerea democraţiei este nevoie de o decizie politică. Sprijinul necesar constă în simplificarea procedurii fiscalităţii, în acordarea de facilităţi pentru exercitarea profesiei de jurnalist, în ajutorul de care au nevoie distribuitorii de presă. Din nefericire, cea care va fi eliminată va fi presa independentă iar accesul publicului la informaţie va dispărea. România se află pe ultimele locuri din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria şi Slovenia unde nu se aplică facilităţi pentru mass-media. În majoritatea statelor europene, TVA-ul pentru mass-media se aplică între 0 si 5% iar subvenţiile pentru presă şi distribuţia presei se ridică la milioane de euro annual.
Potrivit declaraţiei acordată Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES de către moderatorul audierii din PE, Aidan White, secretarul general al Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, atât Comisia Europeană cât şi guvernele statelor din UE sunt obligate să protejeze libertatea şi democraţia prin introducerea măsurilor necesare de sprijinire a industriei de media: ”Nivelul TVA în sectorul media din România este unul absurd şi ridicol. Nivelul TVA pentru activităţile de media trebuie să fie zero, trebuie să existe reduceri ale taxelor în acest domeniu. Dacă vrem ca media să aibă o contribuţie la democraţie în viaţa europenilor, atunci trebuie să existe responsabilitate în a furniza stimulentele financiare pentru ca acest sector să poată face faţă problemelor cu care se confruntă şi pentru ca media şi jurnalismul de calitate să fie promovate şi protejate”.
Revendicările prezentate în plen de către vicepreşedintele PPR ROMEDIA Cristian Unteanu vor fi susţinute de către Federaţia Europeană a Jurnaliştilor şi în faţa membrilor Comisiei Europene:
1. Acordarea de subvenţii directe/indirecte pentru toate activităţile din mass-media, aşa cum se acordă în majoritatea statelor din Uniunea Europeană (conform listei anexate);
2. Diminuarea TVA-ului la nivelul celui practicat în Uniunea Europeană pentru activităţile din mass-media, între 0 si 5%;
3. Plata TVA-ului la încasarea facturii;
4. Aplicarea de facilităţi financiare pentru distribuţia de presă; reducerea taxelor şi a chiriilor pentru distribuitorii de presă cu 75% (această facilitate a fost acordată de Guvernul României în perioada 1992 -1996); norma legislativă să precizeze explicit deductibilitatea cheltuielilor cu retururile din presa scrisă;
5. Instituirea unui tarif maximal privind distribuţia publicaţiilor pentru serviciile prestate de Poşta Română şi de SNCFR;
6. Reacordarea de facilităţi financiare pentru transportul şi cazarea angajaţilor din mass-media aflaţi în delegaţie;
7. Introducerea în Legea nr. 8/2006 a unor norme specifice creaţiei jurnalistice. Modificarea legislaţiei pentru a acorda posibilitatea juridică Inspecţiei Muncii şi a Comisiei Paritare la nivel de ramură mass-media să verifice şi să aplice sancţiuni instituţiilor de presă care folosesc în mod abuziv Contractele de drepturi de autor;
8. Asigurarea unui mecanism eficient de colectare a taxei pentru serviciile publice radio-tv şi compensarea scutirilor la plata taxei radio-tv. Modificarea prevederilor privind contribuţiile la constituirea fondului cinematografic către CNC conform OUG nr.39/2005; modificarea art.141 alin. 1 lit. o din Codul Fiscal privind TVA-ul fară drept de deducere aferent activităţii de televiziune pentru SRTV.
9. Modificarea Legii de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES astfel încât angajaţii acestei instituţii să poată beneficia de toate drepturile prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass-Media;
10. Asigurarea accesului gratuit pentru jurnalişti la bazele de date ale Registrului Comerţului şi a Monitorului Oficial;
11. Înfiinţarea Tribunalelor Muncii şi micşorarea duratei între termenele de judecată acordate în procesele privind litigiile de muncă.
12. Modificarea Legii nr.204/2006 privind fondurile de pensii facultative astfel încât să se permită jurnaliştilor să-şi creeze propriul fond de pensii. De asemenea, micşorarea/eliminarea taxei CAS pentru persoanele care au Contracte de drepturi de autor dar care au aderat deja la un fond de pensii facultative;
13. Reluarea de urgenţă a activităţii RODIPET, cea mai mare societate de distribuţie de presă din România, plata salariilor restante de 10 luni pentru cei 1.800 de angajaţi şi sancţionarea celor care se fac vinovaţi de fraudarea societăţii cu peste 40 milioane euro.
Concluzia la care s-a ajuns în urma discuţiilor a fost că, din cauza refuzului guvernanelor de a aplica urgent măsuri pentru sprijinirea de urgenţă a industriei de media, libertatea de exprimare este în mare pericol iar drepturile democratice sunt pe cale să se piardă. Pentru susţinerea democraţiei este nevoie de o decizie politică. Sprijinul necesar constă în simplificarea procedurii fiscalităţii, în acordarea de facilităţi pentru exercitarea profesiei de jurnalist, în ajutorul de care au nevoie distribuitorii de presă. Din nefericire, cea care va fi eliminată va fi presa independentă iar accesul publicului la informaţie va dispărea. România se află pe ultimele locuri din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria şi Slovenia unde nu se aplică facilităţi pentru mass-media. În majoritatea statelor europene, TVA-ul pentru mass-media se aplică între 0 si 5% iar subvenţiile pentru presă şi distribuţia presei se ridică la milioane de euro annual.
Potrivit declaraţiei acordată Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES de către moderatorul audierii din PE, Aidan White, secretarul general al Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, atât Comisia Europeană cât şi guvernele statelor din UE sunt obligate să protejeze libertatea şi democraţia prin introducerea măsurilor necesare de sprijinire a industriei de media: ”Nivelul TVA în sectorul media din România este unul absurd şi ridicol. Nivelul TVA pentru activităţile de media trebuie să fie zero, trebuie să existe reduceri ale taxelor în acest domeniu. Dacă vrem ca media să aibă o contribuţie la democraţie în viaţa europenilor, atunci trebuie să existe responsabilitate în a furniza stimulentele financiare pentru ca acest sector să poată face faţă problemelor cu care se confruntă şi pentru ca media şi jurnalismul de calitate să fie promovate şi protejate”.
Revendicările prezentate în plen de către vicepreşedintele PPR ROMEDIA Cristian Unteanu vor fi susţinute de către Federaţia Europeană a Jurnaliştilor şi în faţa membrilor Comisiei Europene:
1. Acordarea de subvenţii directe/indirecte pentru toate activităţile din mass-media, aşa cum se acordă în majoritatea statelor din Uniunea Europeană (conform listei anexate);
2. Diminuarea TVA-ului la nivelul celui practicat în Uniunea Europeană pentru activităţile din mass-media, între 0 si 5%;
3. Plata TVA-ului la încasarea facturii;
4. Aplicarea de facilităţi financiare pentru distribuţia de presă; reducerea taxelor şi a chiriilor pentru distribuitorii de presă cu 75% (această facilitate a fost acordată de Guvernul României în perioada 1992 -1996); norma legislativă să precizeze explicit deductibilitatea cheltuielilor cu retururile din presa scrisă;
5. Instituirea unui tarif maximal privind distribuţia publicaţiilor pentru serviciile prestate de Poşta Română şi de SNCFR;
6. Reacordarea de facilităţi financiare pentru transportul şi cazarea angajaţilor din mass-media aflaţi în delegaţie;
7. Introducerea în Legea nr. 8/2006 a unor norme specifice creaţiei jurnalistice. Modificarea legislaţiei pentru a acorda posibilitatea juridică Inspecţiei Muncii şi a Comisiei Paritare la nivel de ramură mass-media să verifice şi să aplice sancţiuni instituţiilor de presă care folosesc în mod abuziv Contractele de drepturi de autor;
8. Asigurarea unui mecanism eficient de colectare a taxei pentru serviciile publice radio-tv şi compensarea scutirilor la plata taxei radio-tv. Modificarea prevederilor privind contribuţiile la constituirea fondului cinematografic către CNC conform OUG nr.39/2005; modificarea art.141 alin. 1 lit. o din Codul Fiscal privind TVA-ul fară drept de deducere aferent activităţii de televiziune pentru SRTV.
9. Modificarea Legii de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES astfel încât angajaţii acestei instituţii să poată beneficia de toate drepturile prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass-Media;
10. Asigurarea accesului gratuit pentru jurnalişti la bazele de date ale Registrului Comerţului şi a Monitorului Oficial;
11. Înfiinţarea Tribunalelor Muncii şi micşorarea duratei între termenele de judecată acordate în procesele privind litigiile de muncă.
12. Modificarea Legii nr.204/2006 privind fondurile de pensii facultative astfel încât să se permită jurnaliştilor să-şi creeze propriul fond de pensii. De asemenea, micşorarea/eliminarea taxei CAS pentru persoanele care au Contracte de drepturi de autor dar care au aderat deja la un fond de pensii facultative;
13. Reluarea de urgenţă a activităţii RODIPET, cea mai mare societate de distribuţie de presă din România, plata salariilor restante de 10 luni pentru cei 1.800 de angajaţi şi sancţionarea celor care se fac vinovaţi de fraudarea societăţii cu peste 40 milioane euro.
marți, 2 februarie 2010
România şi criza. O poveste de succes???!!!???
Acum câteva zile, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI de evaluare a acordului stand-by, era de părere că, în urma implementării reformelor convenite cu Fondul, România va deveni o "poveste de succes". Sunt curios cum Dumnezeu ţara noastră va avea "succesuri" în "conflictul" său cu criza, de vreme ce raportul anual al Comunităţii Americane de Informaţii, privind securitatea şi amenintările la nivel global, prezentat recent în faţa Senatului SUA, la capitolul Românica semnalul este clar: "Bulgaria, Estonia, Greece, Hungary, Iceland, Ireland, Latvia, Lithuania, and Romania remain fragile and the breaking of euro pegs in the region would put new strains on European banks."
Să mai traduc? Economie, România, fragil, presiuni pe băncile europene...
P.S. O ducem rău, dar avem pensii de 37.000 RON şi altele de 3 RON.
luni, 1 februarie 2010
O dată vede finul puţa naşului
Mutare de răspuns: Dacă ai ajuns să-ţi furi propriul naş pentru a-ţi deschide o magherniţă, omenia şi respectul nu reprezintă nimic pentru tine.
La un moment dat, fie că vorbim de viaţa de zi cu zi, fie de carieră, apare un punct de "no return". Practic, din acel moment, spui pas şi o iei de la capăt. În această situaţie mă aflu şi eu acum. Am spus NU mai multor oportunităţi iar altora le-am dat cu piciorul. Nu merg pe roze iar viaţa nu mi-a dat totul. Poate n-am ştiut nici eu să cer mai mult. Îi mulţumesc însă Creatorului că mi-am văzut minunea în braţe. Asta este cea mai mare mulţumire a mea. Pentru ea muncesc, pentru ea şi familie mă străduiesc să obţin rezultate cuantificabile într-un salariu lunar neînjositor. Când însă am de-a face cu oameni fără suflet, mi se face scârbă şi fie plec, fie fac în aşa fel să mă fac "plecat" prin voinţa altora. Dacă, de la EVZD m-am "concediat" cu mâna mea, de la actualul loc plec cu inima împăcată. Pur şi simplu este o senzaţie de respingere reciprocă. N-am să dau exemple de comportament şi nici să arăt cu degetul. Un veritabil ziarist spunea: "la angajare, mie să-mi spuneţi cum îmi pot da demisia fără probleme, în caz de nevoie, fără să ne certăm". Cine ştie? Poate sunt un neînţeles.
În loc de epilog
Un alt capitol din viaţa mea se apropie de sfârşit. Dacă la momentul la care am părăsit EVZD, am preferat să nu scriu nimic, ştiind că greşelile majore a fost ale mele, acum, precum Pilat din Pont spun: "Nevinovat sunt de sângele dreptului acestuia. Voi veţi vedea". Şi nu este blasfemie sau vreo neconcordantă în asociere. Consider că nu am greşit cu nimic şi plec cu inima împăcată dintr-o colectivitate total potrivnică mie. Nimeni nu spune că nu aş avea hibe de comportament. Pot spune doar atât: - n-am muşcat niciodată mâna care mi-a dat o bucată de pâine, însă nu mai suport să vin acasă, să mă uit în ochii ficei mele şi să-mi fie ruşine. Aşadar, este rândul meu pe tabla de şah: - citind titlul acestei postări, cum te simţi?
Şah?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
