Iunie. Caldura mare. Minuatele drumuri nationale ale tarii. Undeva in zona Tancabesti, un sofer inconstient a daramat cu bena mastodontului pe care il conducea o pasarela pietonala. Pana aici mai nimic anormal (ar spune unii obisnuiti sa vizioneze stirile de la ora 5). Mastodonti poluanti, cu ITP-ul expirat si conduse de adevarati monstri avem peste tot in zonele urbane, contrar actualei legislatii care nu permite accesul masinilor de tonaj mare in orase decat cu permise speciale. Cu toate acestea, cu atentii plasate acolo unde trebuie aceste permise pot fi obtinute foarte usor. Culmea! Soferul criminal, pe langa faptul ca nu detinea un astfel de permis, circula pe DN1 si fusese avertizat de catre ceilalti participanti la trafic ca bena atasata basculantei pe care o conducea era ridicata, riscul de accidente fiind major. In ciuda tuturor acestor aspecte mentionate, criminalul n-a avut nicio reactie si, crezand ca este mai presus de lege, si-a continuat drumul in mod ilegal. In urma inconstientei sale, pana la aceasta ora o femeie a decedat, alte doua fiind in spital in situatie critica. De ce am tinut sa mentionez aceste aspecte? Pentru simplul fapt ca si eu am suferit si inca ma aflu in aceeasi stare tot din cauza unui cretin aflat la volan si care, crezandu-se poate Dumnezeu, a decis sa intoarca pe linia continua, tot pe nefericitul DN1, intr-o zi de sambata, octombrie, 2007, nu departe de Tancabesti. Numai insa cu ajutor divin am putut scapa de o tragedie care ar fi putut pur si simplu sa distruga trei familii (a mea, a sotiei mele, precum si noua familie formata cu o saptamana inainte). Cred ca va inchipuiti ce reactie am avut fata de criminalul care pur si simplu a decis ca viata noastra este in mainile sale. Dupa ce mi-am revenit din socul accidentului, si dupa ce m-am asigurat ca atat sotia mea, cat si cumnata mea erau in siguranta, instinctele primare erau cat pe ce sa-mi aboleasca constiinta. Principiile si educatia pe care le-am dobandit, cat si invingerea impulsurilor de moment datorate experientelor multiple, intalnite in meseria de jurnalist, m-au oprit de la o alta posibila fapta regretabila. Dar daca sotia mea ar fi murit? Sau cumnata mea? Nici nu vreau sa ma gandesc ce reactii as fi putut avea. Oare ce reactii credeti ca au membrii familiei femeii decedate in aceste momente? Sa cedeze sau nu impulsurilor violente? Cine este de fapt de vina pentru ceea ce se intampla pe drumurile tarii? Politia? Justitia? Educatia? Familia? Credeti ca se va face dreptate? Ca cei cu adevarat vinovati vor plati? Ca astfel de tragedii nu vor mai avea loc? Raspunsul il astept din partea dvs. A, era sa uit. Diferenta dintre cazul meu si cel al celor din Tancabesti este ca persoana care se afla la volan, Monica, a decedat. Cumnata mea, M. a avut un mare noroc. Si mai era ceva... atat pe sotia mea, cat si pe supravietuitoarea din Tancabesti le cheama Valentina. Spookie, ain't it?
